10 ani de la falimentul Argentinei. Istoria se repetă pentru zona euro

În urmă cu un deceniu, preşedintele de la acea vreme al Argentinei Fernando de la Rua a fost nevoit să fugă din ţară din faţa demonstranţilor cu un elicopter, de pe acoperişul sediului guvernului. În urma confruntărilor cu forţele de ordine, 38 de protestatari şi-au pierdut viaţa.

A urmat o perioadă nesigură, in care ţara nu a avut un lider clar.

Argentina a intrat în incapacitate de plată, a îngheţat conturile bancare, pesosul s-a devalorizat puternic, iar argentinienii şi-au pierdut mare parte din economii. În doar două săptămâni, la conducerea ţării s-au succedat cinci preşedinţi.

Ulterior Argentina a ieşit din criză prin respingerea masurilor de austeritate, care sunt puse în prezent în aplicare în mai multe state europene.

Pentru a comemora evenimentele din 2001, la Buenos Aires a fost organizat un marş în amintirea celor morţi şi pentru a avertiza politicienii să nu repete greşelile care au dus la criză. Demonstranţii au blocat drumuri, au ars cauciucuri şi au aprins lumânări la monumentele închinate morţilor de acum 10 ani.

În prezent, Zona euro se luptă cu probleme similare celor care au îngenunchiat Argentina în 2001. Guvernele se luptă cu datorii publice ridicate şi au fost impuse măsuri de austeritate in Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania şi Italia. Economiştii spun însă că există şi multe diferenţe între cele doua cazuri. Redresarea ţării din America de Sud a avut loc după ce autorităţile au recăpătat controlul asupra instrumentelor monetare, pe care l-au pierdut in 1991, când moneda naţională a fost legată de dolar. Acest lucru nu se poate face însă în cazul statellor cu probleme din uniunea monetară.