Îmi revine onoarea, în numele Băncii Naţionale a României şi al Secţiei de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie a Academiei Române, să transmit călduroase felicitări conducerii şi personalului Institutului Naţional de Statistică, instituţie căreia îi facem urări de viaţă lungă, de noi şi importante împliniri.
Mesajul pe care Banca Naţională a României îl adresează INS, la aniversarea sa, cuprinde în esenţă adevărul că între cele două instituţii există puternice şi trainice legături. Întemeiate amândouă în secolul al XIX-lea, în zorii capitalismului românesc, au conlucrat continuu, de-a lungul anilor cultivând o bună colaborare. Iar acum, la cea de-a 150-a aniversare, noua Lege a statisticii oficiale, din 11 iulie 2009, consfinţeşte că INS şi BNR colaborează şi îşi coordonează activităţile în vederea creşterii eficienţei activităţii lor. Este semnificativ, în acest sens, faptul că însuşi preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a salutat cooperarea stabilită prin lege între Banca Naţională a României, “ca producător de statistici oficiale”, şi celelalte autorităţi statistice ale statului român.
Academia Română, după fondarea ei, în 1866, a acordat o importanţă deosebită colaborării cu statistica oficială. În prezent, această colaborare se înscrie, îndeosebi prin Secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie, pe linia strădaniilor de a orienta cercetarea ştiinţifică şi dezbaterile academice în direcţia organizării pe temelii moderne a statului român, asigurându-se valorificarea informaţiilor statistice, fără de care o bună conducere este imposibilă.
Statistica, în România, are o lungă istorie. Într-o lume în care, de vreme îndelungată, statistica s-a dovedit a fi un izvor de informaţii, făcând posibilă înţelegerea comparativă a stărilor demografice, economice, sociale, culturale şi politice, era inevitabil ca interesul pentru o astfel de preocupare să se dezvolte şi pe teritoriul nostru. Administraţia romană a înfiinţat în Dacia chiar servicii speciale de statistică. Treptat, de-a lungul veacurilor, investigaţia statistică a dobândit continuu noi funcţiuni, noi dimensiuni, cunoscând o vădită intensificare în timpul Regulamentelor Organice.
Dar un curent de oficializare a statisticii nu a străbătut nici Europa, nici alte zone ale planetei înainte de jumătatea secolului al XIX-lea. Şi a fost o şansă pentru România, imediat după Unirea din 1859, să se poată integra acestui curent. Au apărut atunci, la timpul potrivit, două personalităţi de anvergură, Dionisie Pop Marţian, în Ţara Românească, şi Ion Ionescu de la Brad, în Moldova, care au avut entuziasmul, voinţa şi capacitatea de a da viaţă statisticii oficiale româneşti. Ambii fii de preoţi, ambii cu studii solide în ţară şi cu pregătire înaltă în mari centre europene de învăţământ, unul la Viena, altul la Paris, ambii participanţi la revoluţia din 1848, ambii publicişti importanţi şi întemeietori de şcoli superioare. Numiţi prin vrerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care înţelesese rolul statisticii în organizarea statului, Dionisie Pop Marţian, ca şef al Serviciului Statistic Central de la Bucureşti, şi Ion Ionescu de la Brad, şeful serviciului de la Iaşi, au dat statisticii oficiale româneşti strălucirea de care acesta avea nevoie şi i-au asigurat unificarea.
Apoi, în timp, alte şi alte personalităţi, între care George Bariţiu, Dimitrie Gusti, Octav Onicescu, Gheorghe Mihoc, Grigore Moisil, Sabin Manoilă, Anton Golopenţia, au contribuit la creşterea prestigiului ştiinţei statistice. Însăşi Academia Română a încurajat fără încetare cercetarea statistică, a sprijinit statistica oficială să-şi perfecţioneze conţinutul ştiinţific, să îmbunătăţească nivelul publicaţiilor de specialitate.
Astăzi, la cea de-a 150-a aniversare, statistica românească duce mai departe bunele tradiţii statornicite în timp. Întregul angrenaj al statului, instituţiile publice, companiile private, pieţele, sindicatele, presa, o bună parte a populaţiei folosesc datele furnizate periodic de Institutul Naţional de Statistică, instituţie ce colaborează strâns cu Eurostat şi manifestă o neîntreruptă preocupare pentru specializarea personalului şi pentru modernizarea tehnologiilor de producere şi prelucrare a informaţiilor. Numărul mare de publicaţii editate de INS, într-o neîncetată diversificare, răspunde totodată cerinţei de creştere a transparenţei pe care noua lege a statisticii oficiale o prevede expres. Iar actualul preşedinte al Institutului Naţional de Statistică, profesorul Vergil Voineagu, prin calitatea domniei sale de şef al Catedrei de Statistică şi Econometrie de la ASE, se înscrie pe linia acestei instituţii şi duce mai departe legătura susţinută continuu, timp de 150 de ani, cu şcoala românească de economie. Este semnificativ în acest sens faptul că, în prezent, triunghiul Academia Română, învăţământul universitar economic şi Institutul Naţional de Statistică este ilustrat de personalităţi importante, între care academicienii Emilian Dobrescu şi Iulian Văcărel, profesorii universitari Elena Maria Biji, Constantin Mitruţ, Ion Roşca şi mulţi alţii.
Pentru a marca această sărbătoare, Banca Naţională a României pune în circulaţie, începând de astăzi, 15 iulie 2009, o monedă de argint dedicată celei de-a 150-a aniversări a înfiinţării, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a Oficiului de Statistică.
La mulţi ani Institutului Naţional de Statistică!
Mugur Isărescu este guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie a Academiei Române
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
