2008 - Căderea Lehman a transformat criza subprime în uragan

Falimentul a fost un şoc pentru pieţe: criza subprime exista de mai bine de un an, alte instituţii financiare primiseră ajutor de la stat, iar Lehman era considerată prea mare pentru a cădea. În plus, se purtau negocieri pentru cumpărarea gigantului american. Întâi a venit propunerea de la Korea Development Bank. Instituţia s-a retras însă, după două zile de negocieri. CEO-ul Lehman, Richard Fuld, a încercat să convingă Bank of America, o instituţie mai puternică, să îi cumpere banca. Fuld l-a convins chiar pe un văr al fostului preşedinte George W. Bush să sune la Casa Albă, pentru a obţine o salvare din partea statului. Bush nu a răspuns însă la telefon.

Banca britanică Lloyds, ultima soluţie, nu şi-a asumat riscul achiziţiei, fără sprijin de la guvernul american. Jocul se terminase.

La 15 septembrie 2008, Lehman Brothers intra sub protecţia legii falimentului.

Căderea Lehman, o firmă care vindea bumbac şi care s-a transformat într-una dintre cele mai mari bănci de investiţii din lume, a fost cel mai mare faliment din istoria de până atunci a Statelor Unite.

În săptămâna care a urmat, bursele au înregistrat scăderi istorice în toată lumea. Indicele industrial Dow Jones a căzut cu 500 de puncte, cea mai mare scădere de la atentatele din 11 septembrie 2001. A urmat un lanţ al falimentelor, iar lumea a intrat oficial în criză.

600 de persoane lucrează încă la New York la descâlcirea contractelor comerciale, la calcularea taxelor şi la procesarea solicitărilor venite de la creditori.

Banca avea investiţii în numeroase domenii - de la clăriri rezidenţiale de lux la colecţii impresionante de artă contemporană. Lichidatorii au descoperit chiar un stoc de uraniu neîmbogăţit, depozitat în Canada.