Pe 15 septembrie 2008, se inregistra cel mai mare faliment din istorie si incepea cea mai grava si mai indelungata criza financiara din epoca moderna. Trilioane de dolari evaporate de pe bursa, sute de banci, fonduri de investitii si fonduri de pensii in faliment, mii de companii cu lacatul pe usa, milioane de angajati ramasi fara loc de munca si milioane de oameni dati afara din casele ipotecate au fost efectele imediate ale prabusirii bancii de investitii Lehman Brothers.

Undele de soc ale dezastrului financiar de pe Wall Street s-au extins, insa, pe tot globul, cele mai mari economii ale lumii, in special cele europene, resimtind si dupa cinci ani efectele a ceea ce analistii au numit cea mai mare criza economica din epoca moderna.       Vestea falimentului bancii americane de investitii Lehman Brothers nu a luat prin surprindere bancherii de pe Wall Street, care se asteptau sa se intample ceva grav, dar nimeni nu stia cat de grav urma sa fie si care erau solutiile pentru ceea ce avea sa urmeze.       Falimentul bancii americane Lehman Brothers a transformat criza creditelor ipotecare din SUA intr-o criza financiara globala, inghetand pietele de credit si aruncand economia mondiala in cea mai severa recesiune de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial.       Lehman Brothers avea active de 639 miliarde de dolari pe 15 septembrie 2008, cand a intrat in faliment, de sase ori mai mult decat orice alta companie americana care s-a prabusit de-a lungul istoriei.       Marele faliment, care a stat la baza declansarii crizei financiare mondiale, a atras dupa el, intr-un efect de domino, si falimentul altor banci, ceea ce a dus la prabusirea burselor din intreaga lume, trilioane de dolari volatilizandu-se in fiecare zi.       SUA au atins un deficit bugetar record in 2011, de peste 1.400 de miliarde de dolari, ceea ce a atras, un an mai tarziu, scaderea ratingului din partea agentiei de evaluare financiara Standard&Poors, pentru prima data in istoria tarii. Prilej pentru noi tulburari pe pietele financiare, care au destabilizat din nou economia care se refacea firav de pe urma prabusirii din 2008.         Potrivit unei estimari recente a Rezervei Federale (Fed) din Dallas, criza financiara a costat economia americana pana la 14.000 de miliarde de dolari, suma aproape egala cu PIB-ul tarii. Altfel spus, fiecare gospodarie americana a pierdut pana la 120.000 de dolari in cea mai neagra perioada de la Marea Depresiune incoace.   Euro a trecut proba de foc. Europa inca fierbe       Daca la inceputul crizei, toata lumea a fost cu ochii pe SUA, din 2010 Europa a inceput si ea sa ingrijoreze din ce in ce mai mult, din cauza crizei datoriilor suverane, culminand cu un an 2012 atat de dificil, incat multe voci sustineau ca Grecia va fi obligata sa paraseasca zona euro si ca moneda unica nu va supravietui.       Primele tari rapuse de greutatea crizei datoriilor au fost cele mici, Portugalia, Grecia si Irlanda, primele care au solicitat ajutor international de la FMI si UE, insa marele pericol vine din partea marilor economii – Spania Italia si, mai nou, Franta, care ingrijoreaza din ce in ce mai mult pietele financiare, din cauza datoriilor publice mari si a deficitelor bugetare peste limita din UE.       Masurile luate in acesti trei ani de criza pe batranul continent au fost fara precedent, dar se pare ca nu este de ajuns. Desi Greciei i s-au sters din datorii, iar institutiile internationale au imprumutat-o cu sute de miliarde de euro, in ultimele luni se vorbeste despre un nou program de imprumut pentru Atena, in ciuda masurilor de auteritate aplicate.       Anul trecut, statele din eurozona au infiintat doua fonduri de salvare, in valoare cumulata de peste un trilion de euro, la care cel mai mult contribuie Germania, pentru a finanta economiile cu deficite bugetare semnificative.       Tot ca o masura de incurajare a creditarii, Banca Centrala Europeana a continuat sa scada dobanda de politica monetara la minime istorice.   O parte a lumii isi revine, o alta se prabuseste       In al cincilea an de la cel mai mare faliment al tuturor timpurilor, lumea sa semne ca incepe sa-si revina. America, locul de unde a pornit totul si care a suferit cele mai multe pierderi din cauza crizei financiare inceputa pe Wall Street, a inregistrat in ultimele semestre crestere economica, iar numarul de noi locuri de munca este in crestere, chiar daca valorile sunt inca timide.       Vesti bune au venit si din partea Europei la inceputul anului, zona euro iesind din recesiune in trimestrul II. Cu o crestere economica de 0,3% fata de primele trei luni ale anului, uniunea monetara depaseste, astfel, o perioada de un an si jumatate de contractie economica, cea mai indelungata perioada de declin de la adoptarea monedei unice europene, in 1999.       Chiar daca marile economii ale lumii vin cu semne optimiste, jumatatea anului a fost marcata de prabusirea monedelor din tarile emergente (din grupul BRICS), ca urmare a deciziei Rezervei Federale de a diminua programul de achizitie de obligatiuni, masura impusa la inceputul crizei, pentru stimularea economiei.   Citeşte aici mai multe