money.ro: Prima de risc a României la minimul ultimilor doi ani şi jumătate:
În prezent, CDS-ul României, care măsoară riscul statului de a intra în faliment, a coborât la mai puţin de 220 de puncte, la jumătate faţă de cât era în urmă cu câteva luni. Programele masive de injecţii monetare desfăşurate de Federal Reserve şi Banca Centrală Europeană ajută, indirect, şi ţările din Europa centrală şi de est. Spre exemplu, în Ungaria, prima de risc suveran, care măsoară costul asigurării împotriva falimentului unui emitent, a coborât la mai puţin de 300 de puncte. Asta deşi autorităţile de la Budapesta nu se grăbesc să parafeze un nou acord cu FMI.
zf.ro: Şoc pe piaţa creditelor ipotecare:
BCR, cea mai mare bancă după activele deţinute, a decis să-şi schimbe radical strategia de vânzare a creditelor ipotecare şi mizează pe finanţările în lei, doar clienţii care realizează venituri în euro putând să mai acceseze împrumuturi în valută. Virajul către creditele în lei este una dintre primele decizii strategice ale noului CEO al BCR, cehul Tomas Spurny, care a preluat oficial frâiele celei mai mari bănci locale în primăvara acestui an. Decizia băncii vine pe fondul înăs pririi regle mentă rilor BNR privind creditarea în valută, dar şi al lipsei de resurse în euro pe piaţă combinată cu o lichiditate confortabilă în lei.
capital.ro: GFR face profit, CFR strânge datorii:
Cu o strategie bine pusă la punct, este aproape imposibil să nu faci profit. Iar rezultatele bune se văd chiar și într-o piață măcinată de criză. Transportatorul feroviar de marfă nu se privatizează anul acesta, CFR Marfă are pierderi, CFR Marfă concediază. În jurul acestor realități a încercat să crească în volum operatorul național de transport de marfă pe calea ferată, în ultimii ani. La polul opus se află cel mai mare transportator privat de marfă, Grup Feroviar Român (GFR), controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, parte a holdingului Grampet, care anul trecut a avut un profit de 6,4 milioane de euro și afaceri de aproape 170 de milioane de euro. Într-o piață a transportului feroviar estimată de analiști la circa 1,2 miliarde de euro, ca valoare, e mare lucru să fii al doilea mare transportator, după operatorul național, și să-ți menții businessul sănătos pe timp de criză.
dailybusiness.ro: Cum a ajuns Romania sa cumpere avioane F16 de pe vremea Top Gun:
"Noile" avioane F16 care vor intra, de anul viitor, in dotarea Armatei Romane, menite sa ne apere de teroristi, au fost produse intre anii 1981-1989, pe vremea cand Tom Cruise facea furori cu celebrul film "Top Gun". Avioanele, pe care vom plati 670 milioane de euro, sunt de fapt la mana a treia. Americanii le-au oferit portughezilor in anii '90, la pret de second-hand. Armata romana este dotata, in prezent, cu avioane MIG21 Lancer, de productie sovietica. Numai ca peste doi ani, acestea vor trebui date la casat, epuizandu-si "resursa de zbor", cum este denumita, in termeni de specialitate, durata de viata. Pentru a nu ramane fara aparare aeriana, trebuie sa cumparam avioane. Si stim asta inca din anii 2007-2008, cand s-a pus problema pentru prima data. Daca in perioada de avant economic, autoritatile anuntau, cu surle si trambite, ca vom cumpara 48 de avioane, ce urmau sa coste in jur de 4,5 miliarde de euro, ulterior, odata cu criza, si-au redus pretentiile.
business24.ro: Istrainarea terenurilor agricole din Romania:
Liberalizarea pietei funciare din 2014 reprezinta o sabie cu doua taisuri pentru Romania. Pe de o parte, piata terenurilor s-ar putea bucura de o crestere a cererii, dar pe de alta parte, o astfel de masura poate incuraja specula imobiliara, in defavoarea producatorilor. Piata funciara se va liberaliza din 2014, permitand strainilor sa cumpere terenuri agricole in Romania. Ministerul Agriculturii incearca sa gasesca solutii de a limita achizitiile strainilor, masuri care sunt, in parte, aprobate si de jucatorii de pe piata. Totusi, ce se schimba? Potrivit legislatiei in vigoare, terenurile agricole pot fi achizionate de catre persoanele fizice straine care au domiciliul stabil in Romania sau de firme cu actionariat strain.
In prezent, potrivit datelor MADR, 8,5% (700.000 de hectare) din suprafata arabila a Romaniei este detinuta de investitori straini.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
