67% dintre români au o opinie favorabilă despre UE, dar sprijinul scade față de 2016

Un sondaj național realizat de IRES în aprilie 2026 arată că 67% dintre români au o opinie favorabilă despre Uniunea Europeană, dar sprijinul pentru apartenența României la UE este mai redus decât în urmă cu zece ani. Potrivit sondajului, 30% dintre respondenți au o opinie foarte favorabilă despre Uniunea Europeană, iar 37% au o opinie mai degrabă favorabilă. În același timp, 14% au o opinie mai degrabă nefavorabilă, iar 17% una foarte nefavorabilă. În cazul unui referendum privind ieșirea României din Uniunea Europeană, 66% dintre respondenți spun că ar vota pentru rămânerea în UE. 17% ar vota pentru ieșire, 16% nu ar vota, iar 1% nu știu sau nu răspund. Comparativ cu 2016, proporția celor care ar vota pentru rămânerea României în UE a scăzut de la 80% la 66%. Ponderea celor care ar vota pentru ieșire a crescut ușor, de la 15% în 2016 la 17% în 2026. Sondajul indică și o schimbare în evaluarea beneficiilor aderării. 47% dintre respondenți consideră că România a avut mai mult de câștigat din aderarea la UE, 25% spun că a avut mai mult de pierdut, iar 29% aleg varianta „niciuna/ambele în mod egal”. În 2016, 62% spuneau că România a avut mai mult de câștigat din aderare, 29% considerau că a avut mai mult de pierdut, 5% spuneau că nu a pierdut și nu a câștigat, iar 3% nu știau sau nu răspundeau. Principalele avantaje ale apartenenței României la UE sunt, potrivit respondenților, libertatea de circulație, menționată de 70%, accesul la fonduri europene, indicat de 48%, și posibilitatea de a munci sau studia în străinătate, menționată de 44%. Alte avantaje indicate sunt piața comună și comerțul, cu 19%, protejarea drepturilor cetățenilor, cu 17%, și nivelul de trai ridicat, cu 15%. La capitolul dezavantaje, 57% dintre respondenți menționează prețurile ridicate, 40% emigrarea tinerilor, iar 38% regulile impuse de Bruxelles. Pierderea suveranității naționale este indicată de 25%, iar dominanța economică a altor țări de 20%. Sondajul arată că 44% dintre respondenți sunt de acord, total sau parțial, cu opiniile partidelor din România care critică frecvent Uniunea Europeană și promovează ceea ce numesc o abordare „suveranistă”. 54% se declară în dezacord parțial sau total cu aceste opinii. Întrebați cum apreciază criticile aduse UE de partidele „suveraniste”, 9% spun că acestea sunt total justificate, 46% le consideră parțial justificate, iar 43% le consideră nejustificate. Nivelul de informare declarat despre Uniunea Europeană și politicile sale este mai ridicat decât în 2016. În 2026, 55% dintre respondenți spun că sunt foarte bine sau bine informați, comparativ cu 40% în 2016. În același timp, 45% se consideră slab sau foarte slab informați. Principala sursă de informare despre Uniunea Europeană rămâne televiziunea, menționată de 69% dintre respondenți. Rețelele sociale sunt indicate de 36%, presa online de 34%, familia și prietenii de 23%, site-urile oficiale ale UE de 19%, iar radioul de 16%. Interesul pentru subiecte europene este împărțit. 47% dintre respondenți spun că sunt foarte interesați sau interesați de teme legate de Uniunea Europeană, în timp ce 51% se declară puțin interesați sau deloc interesați. În 2016, ponderea celor interesați era de 45%, iar a celor puțin sau deloc interesați de 54%. Temele europene considerate cele mai importante pentru România sunt prețurile și economia, menționate de 51% dintre respondenți, statul de drept și corupția, cu 42%, agricultura și mediul rural, cu 39%, drepturile cetățenilor, cu 32%, migrația și granițele, cu 28%, și politica externă și apărarea, cu 23%. Schimbările climatice sunt indicate ca subiect european important pentru România de 9% dintre respondenți. Experiența directă a călătoriilor în UE rămâne importantă în percepția asupra Uniunii. 70% dintre respondenți spun că au călătorit într-o țară a Uniunii Europene în ultimii 30 de ani. Dintre aceștia, 89% descriu experiența ca fiind foarte pozitivă sau mai degrabă pozitivă, iar 9% ca fiind mai degrabă negativă sau foarte negativă. Sondajul include și percepții legate de securitatea europeană. 55% dintre respondenți consideră că securitatea Europei este amenințată în mare măsură sau într-o oarecare măsură, iar 43% spun că este amenințată în mică măsură sau deloc. Dintre respondenții care consideră că securitatea UE este amenințată, principalele amenințări indicate sunt războiul din Ucraina, cu 60%, Rusia, cu 48%, migrația necontrolată, cu 37%, instabilitatea economică, cu 31%, și terorismul, cu 21%. În privința bugetelor de apărare ale Uniunii Europene, 39% dintre respondenți le consideră adecvate, 33% prea scăzute, iar 22% prea ridicate. Încrederea în capacitatea UE de a-și proteja statele membre în cazul unui conflict militar este împărțită aproape egal. 51% au foarte multă sau destul de multă încredere, iar 48% au puțină încredere sau deloc. Întrebați despre viitorul Uniunii Europene, 23% dintre respondenți cred că UE va fi mai unită și mai puternică, 44% cred că va rămâne aproximativ la fel, iar 32% cred că se va dezintegra treptat. Sondajul IRES „Percepțiile românilor privind Uniunea Europeană” a fost realizat în perioada 20-24 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.205 respondenți adulți, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată din România. Datele au fost ponderate pentru a reproduce structura populației în funcție de sex, vârstă, educație, mediu de rezidență și regiuni istorice, potrivit celor mai recente date disponibile la Institutul Național de Statistică. Metoda utilizată a fost CATI, interviuri telefonice asistate de calculator. Eroarea maximă tolerată este de ±2,88%. Studiul face parte din programul de responsabilitate socială al IRES și este autofinanțat. Din cauza rotunjirilor automate, totalurile procentuale pot să nu însumeze exact 100%. Structura eșantionului include 48% bărbați și 52% femei, 52% respondenți din mediul urban și 48% din mediul rural. Pe grupe de vârstă, 24% au între 18 și 35 de ani, 27% între 36 și 50 de ani, 25% între 51 și 65 de ani și 23% peste 65 de ani.