Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat că legea prin care parlamentarii care şi-au angajat rude la cabinetul parlamentar înainte de 2013 să nu mai poată fi acuzaţi de conflict de interese va intra pe ordinea de zi a următorului plen comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, scrie adevarul.ro   „A fost supusă votului pentru a fi înscrisă pe ordinea de zi. Birourile Permanente au hotărât înscrierea pe ordinea de zi a şedinţei comune. Nu am stabilit când va avea loc aceasta. Se va da un vot pentru punctul înscris pe ordinea de zi“, a anunţat Tăriceanu, la finalul şedinţei conducerii Parlamentului.   Prin această iniţiativă, parlamentarii se pun, din nou, deasupra legii. Iniţiatorii spun că fapta a fost introdusă în statutul deputaţilor şi al senatorilor în 2013, de aceea doar parlamentarii care şi-au angajat rude la cabinetul parlamentar după 2013 pot fi traşi la răspundere. Modificarea operată în statutul deputaţilor şi senatorilor este, de fapt, transpunerea definiţiei conflictului de interese din Codul Penal, care se aplică tuturor funcţionarilor publici, inclusiv parlamentarilor.   Conflictul de interese este definit în Codul Penal ca „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie public“.   Cum parlamentarii sunt asimilaţi funcţionarilor publici în sens penal, articolul 301 din Codul Penal se aplica oricum şi lor înainte de 2013. Completarea articolului 38 din Statutul deputaţilor şi senatorilor nu a făcut altceva decât să să dubleze prevederea din Codul Penal, sub incidenţa căruia au fost cercetaţi zeci de parlamentari.   Propunerea legislativă de modificare a statutului deputaţilor şi senatorilor constă în precizarea clară că angajararea rudelor înainte de 21 august 2013 nu era interzisă, deci parlamentarii nu puteau fi sancţionaţi.   În plus faţă de Codul Penal mai este şi Legea 161/2003 care reglementează, de asemenea, conflictul de interese.   „Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:   a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;   b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;   c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice“, se arată în Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.