Care sunt sansele sa faci un business de la zero, fara un capital serios initial, si sa ajungi milionar astazi? Mici. De ce? Pentru ca, deja, lumea a vazut cam de toate. Cum iti mai inchiriezi cativa metri patrati pentru a crea un business, cand chiriile au ajuns, in Bucuresti, printre cele mai mari din Europa?
Nu mai suntem in perioada ideilor usor aplicabile. Nu mai poti veni cu ceva fresh, o idee care sa zdruncine piata, sa inveti businessul “pipaindu-l”. De fapt, totul era fresh in acea perioada, era la indemana celui putin plimbat prin Vest sa aplice aici doar o farama din ceea ce vazuse acolo si sa aiba succes. Partea buna este ca acum exista precedentul, ai de unde invata. Partea proasta este ca o idee va avea succes acum doar daca este cu adevarat unica. Pe de alta parte, din ce in ce mai des ma lovesc de o sintagma pe care nu as fi cunoscut-o in urma cu cativa ani. Acum e aproape o distractie, un lux sa fii “business angel”. Ce inseamna? Sa spunem ca domnul Popescu, autodenumit antreprenor, are o idee. Dar cam 100 de euro in buzunar si nici o posibilitate de a pune mana pe mai multi. Isi face - atat cat se pricepe - un plan de afaceri, pe care il prezinta cuiva cu mai multe posibilitati financiare. Si acesta, denumit business angel, isi pune tot angrenajul in miscare, pentru a pune ideea domnului Popescu in aplicare. Evident, pentru o participatie in cadrul profitului. Cat ii da lui Popescu pentru ideea sa?
Foarte demult, am purtat o discutie cu omul de afaceri Dan Ostahie, pe aceasta tema. A spus un lucru care mi-a ramas in memorie, avea o viziune oarecum romantica: “O suta de mii de euro s-ar putea sa fie prea mult pentru o idee buna si o suta de milioane de euro s-ar putea sa fie prea putin pentru o idee buna”. Partea frumoasa este ca era ideilor nu a apus. Partea urata este ca, acum, gloria nu mai este in mana unui singur om, pentru ca a disparut “burlacia” in business.
