Singura autostradă româneacă a fost multă vreme o șosea a morții, în parte pentru că-i atrăgea pe toți cei care vroiau să-și testeze la maxim mașinile. Pe de altă parte, în afara lățimii și a parapetului dintre cele două sensuri, drumul dintre București și Pitești nu prea are motive să se considere o autostradă.

 

Proiectată de comuniști ca o șosea națională cu patru benzi și transformată în autostradă doar din ambiție, A1 a fost descoperită în anii "90 de băieții "deștepți ai asfaltului".

 

Reabilitarea începută în 1997 de o firmă italiană trebuia să scoată din bugetul Ministerului Transporturilor 27 milioane de Euro. Până la finalizarea lucrărilor, în 2000, s-au plătit, 1.547,4 miliarde de lei (peste 80 milioane de euro).

 

Fiecare ministru instalat în fotoliul de la Transporturi a mai tras câte o reparație în valoare de câteva milioane de euro.

 

În 2007, celor 116 km "originali" li se adaugă încă 15 km care ocolesc Piteștiul pe la Nord, dar lucrările se opresc aici.

 

Şi mai departe?

 

Teoretic, Autostrada A1 ar trebui să facă parte din Coridorul European IV, dar utilajele care trebuiau să facă legătura între Pitești și centura Sibiului, o altă măreață autostradă având lungimea de 17,2 km, s-au opintit la ieșirea din Pitești. Banii s-au terminat, dosarele s-au plimbat de pe un birou pe altul, măsurătorile s-au făcut și refăcut. Dar buldozerele nu au plecat mai departe.

 

Citeşte si Autostrada Soarelui - cu viteza melcului