'După reacţia pozitivă în urma anunţării, săptămâna trecută, a planului de salvare, piaţa a realizat că există o mulţime de incertitudini privind participarea sectorului privat, modul cum va fi realizat schimbul de obligaţiuni şi cum va afecta asta rezultatele financiare ale băncilor', a explicat Natasha Roumantzi, analist la Piraeus Securities.
Grecia vrea ca schimbul voluntar de obligaţiuni pentru o maturitate mai lungă să înceapă în august şi să fie finalizat repede, pentru ca ţara să iasă rapid din aşteptatul rating 'default' (incapacitate de plată), a declarat marţi adjunctul ministrului elen de Finanţe, Filippos Sachinidis.
Creditorii privaţi ai Greciei îşi vor asuma pierderi de 21% din obligaţiile pe care le deţin, ca partea a contribuţiei de 37 miliarde de euro (53 miliarde de dolari) la al doilea plan de asistenţă financiară pentru Atena.
'În următoarele zile, în colaborare cu Institutul Financiar Internaţional (IIF), vom discuta procedura care va fi urmată astfel încât deţinătorii de obligaţiuni guvernamentale elene să aleagă una din cele patru opţiuni iar procesul de schimbare a datoriei va fi finalizat', a afirmat Pilippos Sachinidis.
Oferta IIF, susţinută iniţial de 30 de instituţii private printre creditorii cei mai importanţi ai Greciei, ar urma să permită Atenei să-şi reducă necesităţile de finanţare de la 54 de miliarde de euro în trei ani şi de la 135 de miliarde de euro până la sfârşitul anului 2020. Ea constă în schimbarea voluntară a obligaţiunilor greceşti în noile 'instrumente' ale datoriei special create.
Noul plan de salvare implică şi o contribuţie din partea creditorilor privaţi şi vine să modifice termenii iniţiali ai împrumuturilor acordate Greciei. Creditorii privaţi, în principal bănci, au diferite opţiuni: fie refinanţează Grecia cu obligaţiuni pe o durată mai mare, fie vând obligaţiunile greceşti pe care le deţin la un preţ mai mic.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
