Acţiunile SSIF Broker Cluj vor fluctua liber în şedinţa de azi

Acţiunile SSIF Broker nu vor intra, în şedinţa de astăzi, în componenţa indicelui BET C şi nu se vor putea face tranzacţii pe piaţa DEAL cu aceste acţiuni. Potrivit unui calcul matematic realizat de specialişti, la deschiderea şedinţei, preţul pentru o acţiune SSIF Broker ar trebui să fie 2 lei şi 66 de bani.

La baza acestui calcul a stat preţul de 4 lei şi 20 de bani pe acţiune, unde SSIF Broker a stat mult timp în cursul şedinţei de marţi. Experienţa ne arată însa, că este foarte probabil ca ajustarea să se facă peste acest nivel.

Un investitor care a cumpărat 100 de acţiuni ale SSIF Broker va primi gratuit 40,03 acţiuni, şi dreptul de a subscrie alte 20 la preţul de 75 de bani pe acţiune. SSIF Broker a hotărât la sfârşitul lunii Iulie majorarea capitalului social, prin aport în numerar şi prin încorporarea resurselor cumulate în urma fuziunii cu SSIF Investco.

Referinţa a fost stabilită pe 24 August, ceea ce face ca, ultima zi în care au putut fi achiziţionate acţiuni pentru a participa la majorare, să fie 21 August. Ca urmare a procesului natural de ajustare, preţul unei acţiuni Broker ar trebui să se stabilizeze în jurul valorii de 2,66 lei.

Practic, un investitor care a cumparat 100 de acţiuni Broker la preţul de 4,20 lei pe acţiune a plătit în total 420 de lei. La aceasta sumă se adaugă cei 15 lei pe care investitorul trebuie să-i plăteasca efectiv pentru a cumpara cele 20 de acţiuni la care are dreptul, la preţul de 75 de bani pe acţiune.

Prin urmare, în contul celor 435 de lei cheltuiţi, investitorul va deţine după realizarea majorării 163,07 acţiuni. Împărţind suma cheltuită, la numarul final de acţiuni, rezultă preţul final al unei acţiuni noi, adică 2,66 lei.

Aici intervin însă o serie de nuanţari, date pe de o parte de modul în care SSIF-ul evidenţiaza în softul de back-office cele 40,03 acţiuni gratuite, dar şi de comisionul plătit de investitor pentru tranzacţiile realizate.

Totodată, diferenţele pot apărea şi în funcţie de preţul folosit ca reper. Reperul poate fi astfel dat de preţul mediu, de cel de închidere, sau de nivelul de preţ la care acţiunea a stat cel mai mult timp pe parcursul şedinţei.