Pentru a-şi afirma loialitatea faţă de Europa, liderii irlandezi au decis că ar fi cazul să nu acorde prea multă atenţie realităţii în care trăiesc. Economistul Joseph Stiglitz argumenta recent că austeritatea ar putea deveni marele dezastru al Europei, dar Dublinul insistă să pozeze în continuare în rolul de copil model pentru Berlin şi Frankfurt şi să continue experimentul de negare a dezastrului economic. Austeritatea sacrifică orice potenţial de creştere economică pe altarul încrederii investitorilor, scrie RFI Romania.
Rezultatele din ultimii patru ani de tăieri bugetare sunt edificatoare: costurile la care se împrumută Irlanda sunt în continuare mai ridicate decât cele ale Spaniei şi Italiei în ciuda tuturor reformelor şi a economiilor. Deci unde e încrederea promisă?! Mai multă încredere au reuşit să inspire mişcările franceze şi elene de respingere a „dictatului austerităţii", iar acum, după alegerile din aceste două ţări, se deschide un spaţiu democratic de opoziţie faţă de o idee fixă. Pe 31 mai, irlandezii sunt chemaţi să se pronunţe într-un referendum asupra adoptării Pactului Fiscal. Iar susţinătorii cursului actual din Irlanda vor trebui să identifice cu exactitate acea „stabilitate" pentru care oamenii ar trebui să voteze „da"...
Grecia face un pas către un guvern de uniune naţională (Liberation)
Negocierile privind formarea unui guvern în Grecia sunt dure şi foarte complicate. Şi totuşi, un prim pas către un Executiv favorabil păstrării monedei Euro pare să fi fost făcut.
Micul partid „Stânga democratică" şi-a dat acordul formării unei coaliţii cu formaţiunea socialistă Pasok. Aceasta din urmă a înregistrat un declin pronunţat la alegerile de duminică reuşind să se claseze abia pe locul al treilea în preferinţele de vot ale grecilor. Stânga democratică dispune de 19 mandate parlamentare şi ar putea reprezenta cheia către o majoritate absolută în Legislativ şi către învestirea unui guvern stabil. Misiunea este, conform lui Evangelos Venizelos, liderul socialist, de a forma un „guvern ecumenic" ce va avea misiunea de a menţine Grecia în zona Euro.
Negocierile conduse de Venizelos survin după ce liderul conservatorilor şi cel al stângii radicale (primele două partide în ordinea rezultatelor de la alegerile de duminică) nu au reuşit să ajungă la un acord pentru susţinerea parlamentară a unui nou Executiv la Atena.
Incet, dar în creştere (TAZ)
Politicienii germani par a nu învăţa cine ştie ce din această criză economică. Ultimii ani au fost edificatori în acest sens. Şi totuşi, această stare de fapt s-ar putea schimba. Primul pas a fost făcut.
E vorba despre economistul şef al Băncii Centrale a Germaniei care parcă ar permite totuşi creşterea inflaţiei. Puţin, nu mult, dar e un pas. Un pas către o ameliorare a poziţiei statelor europene în criză. Preţuri puţin mai mari la produse nemţeşti ar putea face pe cele de import relativ mai ieftine şi mai competitive pe piaţă. Nici ministrul federal al economisirii (adică cel al finanţelor) nu mai are un discurs atât de radical între timp şi crede chiar că o creştere a salariilor ar fi benefică. Să nu uităm: Germania este ţara europeană în care salariile au crescut cel mai puţin în ultimul deceniu.
Dacă şi Angela Merkel va găsi cuvântul „creştere" în dicţionar, Europa ar putea vira pe un cu totul alt curs. Dar deocamdată nu e cazul, nici declarativ, nici de ordinul faptelor.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
