20 ianuarie este termenul la care guvernul Boc s-a angajat sa trimita in Parlament propriul proiect de buget, care va contine inclusiv cheltuielile care urmeaza sa fie taiate. Prima tinta o reprezinta functionarii publici, care nu vor mai primi stimulente, ca urmare a eliminarii a 140 de mii de posturi vacante, pentru care banii platiti de la buget erau redistribuiti intre angajatii existenti. Capacitatea guvernului de a reduce drastic numarul functionarilor publici ramane sub semnul intrebarii. “Suprimarea posturilor vacante este prima masura care poate fi luata. Nu-mi pot da seama de unde s-ar mai putea reduce cheltuieli, dar, oricum, economii nu se pot realiza infiintand noi ministere, cum ar fi cel al Turismului sau al Tineretului”, a declarat pentru Business Standard Sorin Ionita, directorul SAR, care spune ca, in prezent, “costurile exacte si atributiile din sistem nu sunt cunoscute nici de primul-ministru”, iar “aranjamentele sunt sectoriale”. Angela Rosca, managing partner la Tax House, este de parere ca intarzierea aprobarii unui buget va genera instabilitate legislativa, o consecinta nu tocmai benefica in contextul crizei. “Acel lucru va accentua efectele negative ale crizei si va genera instabilitate si incertitudine”,a precizat Rosca.
In opinia lui Marius Bostan, senior partner la consultantul pentru finantari municipale VMB Partners, reducerea cu 15% a cheltuielilor cu personalul din administratia publica si locala - propunerea ministrului Finantelor, Gheorghe Pogea - s-ar putea realiza prin reduceri de personal, blocarea posturilor vacante, inghetarea salariilor si comasarea agentiilor, pentru reducerea cheltuielilor fixe. “Eu am sustinut ca oportuna ar fi reducerea cu 50% a numarului de angajati din administratia publica si locala, dar ma refeream la un interval de patru ani. In opinia mea, reducerea ar trebui sa se faca esalonat, pornind de la 20% anul viitor si terminand cu 50% in 2012”, a explicat Marius Bostan pentru Business Standard. Potrivit acestuia, importanta este si reducerea cheltuielilor cu utilitatile din diverse sectoare. “Ar trebui sa se puna accentul pe aplicarea metodelor de eficienta energetica la cladiri, sa fie atent monitorizate deplasarile, diurnele, indemnizatiile, telefoanele”, a mai spus Bostan. Toate aceste masuri se pot pune in aplicare, in opinia
reprezentantului VMB Partners, printr-o planificare bugetara multianuala, gandita pentru patru ani.
Totusi, principala provocare va fi realizarea unui buget valabil pentru un an intreg, spune Gabriel Sincu, senior manager la Mazars Consulting. “Noul guvern nu va fi in stare, pana la aprobarea noului buget, sa implementeze masurile propuse in programul de guvernare”, a precizat Sincu. Conform acestuia, in anul 2009 vor exista rectificari bugetare la fel de multe ca in 2008, in primul rand pentru ca nu exista o viziune bine definita. “Masurile propuse de noul guvern privind reducerea cheltuielilor ar trebui completate cu o analiza a cheltuielilor care ar duce la reduceri substantiale”, a precizat Sincu.
Potrivit Angelei Rosca, incasarile la buget vor continua sa scada in urmatoarea perioada. Conform unor surse, modificarile din Codul Fiscal care sunt necesare pentru aplicarea unor masuri din programul de guvernare, precum schimbarea definitiei la valoarea fiscala, asa cum era aceasta in 2007, astfel incat sa reprezinte costul de achizitie diminuat cu amortizarea fiscala, sau clarificarea bazei de calcul la persoanele fizice care fac tranzactii imobiliare, ar putea fi realizate abia anul viitor, printr-o ordonanta de urgenta.
