Preşedintele în exerciţiu Hamid Karzai este considerat favorit, dar campania dinamică a fostului ministru de externe, Abdullah Abdullah, ar putea duce la un al doilea tur de scrutin.
În afară de violenţe, numeroşi observatori se tem de fraude, mai ales în zonele izolate.
Circa 17 milioane de afgani sunt chemaţi la cele 7.000 de birouri de vot unde vor avea loc simultan alegeri provinciale, birouri protejate de 300.000 de poliţişti şi soldaţi afgani şi străini.
Rebelii "nu au nicio şansă să reuşească un atac de amploare", a asigurat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării. Însă rebelii au câştigat teren în ultimii trei ani, ajungând până la a exercita o influenţă, mai mkică sau mai mare, asupra a jumătate din ţară, potrivit observatorilor, iar violenţele sunt în prezent la un nivel-record.
Rebelii au chemat la boicotarea alegerilor, "o impostură orghanizată de americani", dar au spus că nu vor viza direct birourile de vot.
Însă o operaţiune rebelă împotriva unor clădiri guvernamentale de lângă Kabul a alimentat temerile privitoare la un nivel mare de absenteism din cauza violenţelor. "Dacă guvernul nu poate contracara ameninţarea talibanilor, nu voi merge la vot", spune un localnic din Kandahar. Hamid Karzai a făcut multe pentru ţară, "dar a eşuat pe un subiect ce le eclipsează pe toate celelalte, anume securitatea", explică el.
În pofida violenţelor şi şomajului - în jur de 40% - Karzai rămâne favorit, spune analistul Harun Mir, "pentru că ceilalţi candidaţi nu au fost capabili să ofere o alternativă reală".
Pentru funcţia supremă în stat candidează 41 de persoane, printre care două femei. Din 2001 s-au înregistrat progrese, dar mulţi afgani se declară frustraţi, în pofida milioanelor de dolari în ajutor internaţional. Majoritatea nu au nici acum electricitate, infrastructura este extrem de proastă, slujbele sunt puţine, iar corupţia este endemică.
Potrivit observatorilor, dacă Hamid Karzai va fi reales, va fi graţie acordurilor cu liderii etnici şli religioşi, care atrag mii de alegători. Este sigură susţinerea din partea unor lideri militari cu reputaţie îndoielnică, de genul tadjikului Mohammad Qasim Fahim, acuzat de crime de război, căruia i s-a promis un post de vicepreşedinte în caz de victorie.
Posturi ministeriale şi locuri de guvernatori sunt aduse în discuţie pentru aceşti aliaţi. "A te târgui aşa, asta nu este democraţie", spune Wadis Safi, profesor la Facultatea de Drept, subliniind că o altă problemă, în afară de securitate, este a-i determina să voteze pe alegătorii analfabeţi şi săraci. "Ei nu înţeleg implicaţiile votului", spune profesorul, afirmând că unii îşi vând voturile pentru 10 sau 20 de dolari.
În afară de violenţe, numeroşi observatori se tem de fraude, mai ales în zonele izolate.
Circa 17 milioane de afgani sunt chemaţi la cele 7.000 de birouri de vot unde vor avea loc simultan alegeri provinciale, birouri protejate de 300.000 de poliţişti şi soldaţi afgani şi străini.
Rebelii "nu au nicio şansă să reuşească un atac de amploare", a asigurat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării. Însă rebelii au câştigat teren în ultimii trei ani, ajungând până la a exercita o influenţă, mai mkică sau mai mare, asupra a jumătate din ţară, potrivit observatorilor, iar violenţele sunt în prezent la un nivel-record.
Rebelii au chemat la boicotarea alegerilor, "o impostură orghanizată de americani", dar au spus că nu vor viza direct birourile de vot.
Însă o operaţiune rebelă împotriva unor clădiri guvernamentale de lângă Kabul a alimentat temerile privitoare la un nivel mare de absenteism din cauza violenţelor. "Dacă guvernul nu poate contracara ameninţarea talibanilor, nu voi merge la vot", spune un localnic din Kandahar. Hamid Karzai a făcut multe pentru ţară, "dar a eşuat pe un subiect ce le eclipsează pe toate celelalte, anume securitatea", explică el.
În pofida violenţelor şi şomajului - în jur de 40% - Karzai rămâne favorit, spune analistul Harun Mir, "pentru că ceilalţi candidaţi nu au fost capabili să ofere o alternativă reală".
Pentru funcţia supremă în stat candidează 41 de persoane, printre care două femei. Din 2001 s-au înregistrat progrese, dar mulţi afgani se declară frustraţi, în pofida milioanelor de dolari în ajutor internaţional. Majoritatea nu au nici acum electricitate, infrastructura este extrem de proastă, slujbele sunt puţine, iar corupţia este endemică.
Potrivit observatorilor, dacă Hamid Karzai va fi reales, va fi graţie acordurilor cu liderii etnici şli religioşi, care atrag mii de alegători. Este sigură susţinerea din partea unor lideri militari cu reputaţie îndoielnică, de genul tadjikului Mohammad Qasim Fahim, acuzat de crime de război, căruia i s-a promis un post de vicepreşedinte în caz de victorie.
Posturi ministeriale şi locuri de guvernatori sunt aduse în discuţie pentru aceşti aliaţi. "A te târgui aşa, asta nu este democraţie", spune Wadis Safi, profesor la Facultatea de Drept, subliniind că o altă problemă, în afară de securitate, este a-i determina să voteze pe alegătorii analfabeţi şi săraci. "Ei nu înţeleg implicaţiile votului", spune profesorul, afirmând că unii îşi vând voturile pentru 10 sau 20 de dolari.
