AFP are nevoie de bani pentru investiţii, riscul major fiind acela ca statul să fie singur acţionar

În momentul de faţă, AFP-ul funcţionează sub statutul stabilit în 1957, cu un consiliu format din 16 membri, dintre care opt "scaune" sunt ocupate de reprezentanţi ai mass-media.

Cea mai mare problemă a agenţiei este că ea nu dispune de fonduri proprii, fapt care o împiedică să investească în dezvoltarea sa online. În prezent, fiecare pas făcut în dezvoltarea online a agenţiei se face doar în urma unor intense negocieri cu statul. Pentru a se dezvolta şi a face câteva achiziţii absolut necesare, AFP ar avea nevoie de 65 de milioane de euro, dintre care 45 de milioane să reprezinte doar capitalul.

Până în momentul de faţă au fost exploatate mai multe piste, printre care şi numirea Casei de economii şi consemnaţiuni ca principal acţionar al agenţiei sau transformarea AFP în instituţie publică industrială şi comercială, cu statul ca unic acţionar. Această propunere este în prezent dezbătută de Pierre Louette (preşedinele agenţiei), ministrul Economiei şi guvern.

Principalul scop rămâne însă păstrarea independenţei agenţiei France-Presse: "Jurnaliştii de la AFP nu văd deloc cu ochi buni dependenţa directă financiară şi organizaţională de stat. Chiar dacă vor fi stabilite reguli menite să păstreze independeţa, nu ne facem nicio iluzie. Dacă statul este patronul nostru, independenţa va fi limitată", a declarat un reprezentant al agenţiei, citat de presa franceză.

Pentru ca AFP să-şi poată păstra independenţa editorială, consiliul de administraţie va trebui să fie în continuare format din reprezentanţi ai presei, ai televiziunii, radioului şi internetului. În orice caz, numirea preşedintelui AFP nu va fi făcută de guvern, ci de consiliul de administraţie. Mandatul lui Pierre Louette, reînnoit în luna decembrie 2008, va expira la sfârşitul anului 2011.

În prezent, statul francez asigură 40% din bugetul anual al agenţiei France-Presse.