Agenția Europeană de Mediu avertizează că AI și digitalizarea pot sprijini tranziția verde a Europei doar dacă sunt guvernate prin politici care limitează consumul de resurse.
Pe scurt
- Agenția Europeană de Mediu a publicat două briefinguri despre rolul AI și al digitalizării în tranziția verde.
- AI poate sprijini decizii mai sustenabile în consum, achiziții publice, industrie, energie, transport și lanțuri de aprovizionare.
- Agenția avertizează că digitalizarea poate crește cererea de energie, apă și materii prime critice, mai ales prin extinderea centrelor de date.
- Consumul online devine tot mai important, iar 75% dintre europeni au cumpărat sau comandat online bunuri ori servicii pentru uz personal în 2024.
- Agenția cere o guvernanță precaută, cu obiective de sustenabilitate clare, pentru ca digitalizarea să nu întărească modele economice intensive în resurse.
Agenția Europeană de Mediu a publicat două briefinguri care analizează modul în care inteligența artificială și digitalizarea pot influența tranziția verde a Europei, consumul sustenabil și competitivitatea economică.
Primul briefing analizează legătura dintre inteligența artificială și consumul sustenabil în Europa. Al doilea examinează oportunitățile și riscurile tranziției gemene, adică interacțiunea dintre tranziția verde și cea digitală.
Agenția arată că AI și digitalizarea pot aduce beneficii de mediu dacă sunt orientate spre obiective explicite de sustenabilitate. Aceste tehnologii pot îmbunătăți colectarea și analiza datelor de mediu, pot sprijini procese industriale mai eficiente, pot ajuta sistemele energetice și de transport să devină mai inteligente și pot influența consumul și achizițiile către opțiuni cu emisii mai mici și consum redus de resurse.
În același timp, Agenția avertizează că beneficiile nu sunt automate. Fără direcție politică, AI și digitalizarea pot crește consumul de energie, apă și materii prime critice, pot întări modele de afaceri bazate pe consum intens de resurse, pot adânci dependențele strategice și pot accentua inegalitățile sociale.
Agenția subliniază că eficiența tehnologică nu este suficientă pentru reducerea presiunilor asupra mediului. Câștigurile de eficiență pot fi anulate de efecte de rebound, atunci când servicii mai ieftine, mai rapide sau mai convenabile duc la creșterea consumului total.
În domeniul consumului, briefingul privind AI arată că schimbările de comportament și de achiziții publice sau private pot avea un rol important în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Potrivit Agenției, transformările legate de stilul de viață și consum pot reduce emisiile cu 40% până la 70% până în 2050.
Agenția notează însă că amprenta de consum a cetățenilor UE este proiectată să crească din nou până în 2030, după o creștere de 6,3% între 2020 și 2022. În același timp, consumul online devine dominant: 75% dintre europeni au cumpărat sau comandat online bunuri ori servicii pentru uz personal în 2024.
În acest context, AI devine relevantă pentru politicile de mediu deoarece influențează recomandările comerciale, căutarea produselor, interacțiunea cu chatboturi de cumpărături, prețurile și modul în care consumatorii ajung la bunuri și servicii. Agenția arată că AI poate promova alegeri mai sustenabile dacă oferă informații clare, relevante și fiabile, dar poate și încuraja consumul excesiv dacă este proiectată doar pentru maximizarea vânzărilor.
Briefingul menționează și rolul pașaportului digital al produsului, care urmărește să ofere consumatorilor și companiilor informații despre compoziția materialelor, amprenta de carbon, impactul asupra mediului, durabilitate, reparabilitate și sfârșitul ciclului de viață al produselor.
Agenția evidențiază și impactul AI asupra achizițiilor companiilor. Achizițiile corporative sunt responsabile pentru 92% până la 96% din emisiile totale ale unei organizații, ceea ce face ca integrarea criteriilor de sustenabilitate în această zonă să fie importantă pentru combaterea schimbărilor climatice.
AI poate ajuta companiile să analizeze furnizori, să identifice opțiuni circulare sau cu emisii mai scăzute, să anticipeze riscuri climatice și geopolitice în lanțurile de aprovizionare și să optimizeze logistica.
Pentru achizițiile publice, Agenția amintește că guvernele din UE cheltuiesc anual aproape 2.000 miliarde euro, aproximativ 15% din PIB-ul Uniunii, iar achizițiile publice sunt asociate cu aproximativ 10% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. AI ar putea ajuta autoritățile să aplice criterii de mediu și sociale în licitații și să monitorizeze mai bine impactul contractelor în timp.
Riscurile cele mai directe vin din infrastructura digitală. Agenția arată că centrele de date reprezentau aproximativ 1,5% din consumul global de electricitate în 2024 și aproximativ 3% din cel al Europei. În unele state, presiunea este mult mai mare: în Irlanda, centrele de date depășesc 20% din consumul total de electricitate.
Consumul de electricitate al centrelor de date este estimat să ajungă la 1.050 terawați-oră în 2026. Comparat cu consumul unor state, acest nivel ar plasa centrele de date pe locul cinci la nivel mondial, între Japonia și Rusia.
Agenția arată că Europa reprezintă deja 15% din consumul global de electricitate al centrelor de date, în timp ce Statele Unite reprezintă 45%, iar China 25%. Creșterea rapidă a centrelor de date, determinată în mare parte de AI, este așteptată să ducă aproape la dublarea nevoilor de electricitate ale sectorului în Europa până în 2030.
Un alt risc este consumul de apă. AI generează cerere de apă prin răcirea centrelor de date, producția de electricitate și fabricarea semiconductorilor. Potrivit briefingului, centrele de date alimentate de AI ar putea crește consumul anual de apă pentru răcire și producție de electricitate la aproximativ 1.068 miliarde de litri până în 2028, într-un scenariu de bază, de unsprezece ori mai mult decât estimările pentru 2024.
Agenția avertizează că această creștere poate intensifica competiția între utilizatorii industriali, agricoli și casnici ai apei, mai ales în regiuni deja afectate de stres hidric. De aceea, politicile digitale trebuie corelate mai strâns cu regulile privind apa, energia și mediul.
Briefingurile atrag atenția și asupra materiilor prime critice. Infrastructura AI depinde de materiale precum galiu, germaniu, indiu, paladiu și tantal, folosite în semiconductori avansați, microelectronică și comunicații prin fibră optică. Dependența ridicată a Europei de importuri și concentrarea globală a mineritului și rafinării cresc riscurile geopolitice și de aprovizionare.
Agenția arată că extracția și procesarea acestor materiale au impact asupra mediului și societății, inclusiv consum mare de energie, poluare, pierdere de biodiversitate și riscuri legate de drepturile omului.
În zona guvernanței, Agenția leagă concluziile de Actul UE privind inteligența artificială, de Planul de acțiune pentru continentul AI, de viitorul act privind dezvoltarea cloud și AI și de obiectivele Pactului Verde European. Actul privind AI introduce obligații de transparență pentru modelele de uz general, inclusiv documentarea și raportarea consumului de energie, dar Agenția notează că energia folosită în faza de utilizare a modelelor, numită inferență, rămâne doar parțial acoperită.
Briefingurile cer o abordare precaută, bazată pe obiective clare de sustenabilitate, evaluări integrate și coerență între politicile digitale, climatice, energetice, de consum și de economie circulară. Agenția arată că deciziile luate acum vor determina dacă AI contribuie la o Europă mai sustenabilă, competitivă și sigură sau dacă amplifică presiunile pe care ar trebui să le reducă.
Agenția Europeană de Mediu plasează aceste analize în cadrul tranziției gemene a Europei, adică transformarea simultană a economiei prin decarbonizare și digitalizare. Această tranziție este legată de competitivitate, reziliență și autonomie strategică, într-un context de competiție geopolitică, costuri energetice ridicate și dependențe externe în energie, tehnologii și materii prime critice.
Politicile UE urmăresc să folosească digitalizarea pentru a sprijini Pactul Verde European, neutralitatea climatică, protecția biodiversității, reducerea poluării și economia circulară. Agenția avertizează însă că digitalizarea nu este în mod automat verde și că trebuie ghidată prin standarde, reguli de transparență, achiziții publice sustenabile, criterii de ecodesign și protecție a consumatorilor.
Pentru UE, miza este dublă: să folosească AI și digitalizarea pentru inovare, competitivitate și decizii mai bune, dar să evite ca infrastructura digitală și modelele de consum online să crească presiunile asupra mediului. Agenția recomandă ca politica digitală și politica de mediu să fie tratate împreună, nu separat.
