Agricultură cu modificări genetice

Mai bine zis, este vorba despre banii în plus pe care un fermier speră să-i câştige, cultivând soiuri modificate genetic. Cam 100-150 de euro la hectar profit suplimentar în România, pentru unele culturi, arată fermierii români. Între 1996 şi 2006 fermierii lumii au câştigat în plus, cumulat, 34 de miliarde de dolari de pe urma plantelor modificate genetic. Modificările genetice fac plantele mai rezistente la condiţii dificile, sunt udate mai puţin, se folosesc mai puţine ierbicide şi rezistă la atacul buruienilor. Bilanţul economic este deci pozitiv.

Şi toate se obţin printr-o mică intervenţie la nivelul structurii moleculare a plantelor. Se obţine o modificare care nu schimbă aproape nimic în aspect, dar transfromă planta într-un mic Superman al luptei contra condiţiilor grele. Acum, mai mulţi specialişti români, cîţiva membrii ai Academiei de ştiinţe Agricole şi fermierii interesaţi cer Guvernului şi Parlamentului să admită cultivarea pe scară largă a porumbului modificat genetic.

În 2007, în România s-au cultivat circa 350 de hectare, dar deja, pentru 2008,s-a aprobat o suprafaţă de 10.000 de hectare pentru a cultiva porumb cu gene stabilite de cercetarea ştiinţifică din alte ţări. "Dacă România rămâne în urma progresului ştiinţific, nu putem fi competitivi cu ţările din Uniunea Europeană", spune preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole, academician Cristian Hera.

Iar competitivitatea contează, în Europa. Deja, în Spania se cultivă peste 75.000 de hectare, iar în Franţa, peste 22.000. Statele Unite, Canada, Brazilia sunt pe lista producătorilor. Altfel spus, dacă fermierii de acolo vor invada piaţa cu produse mai ieftine, mai uşor de obţinut, către ce se va îndrepta consumatorul? Ce se va vinde la Bursă? Primul răspuns posibil - cumpărătorul va dori siguranţă alimentară, risc redus. În Europa se analizează riscul prin Autoritatea pentru Siguranţa Alimentelor. "Orice plantă modificată genetic care intră pe piaţa europeană este supusă de noi unor studii care să arate riscul de alergie, toxicitatea ori impactul asupra mediului. Dacă le aprobă Comisia Europeană, n-ar trebui să fie nicio problemă. Aprobarea este valabilă timp de 10 ani. În acest interval facem în continuare studii şi putem recomanda interzicerea, în caz că descoperim ceva riscant", spune Claudia Paoletti, expert EFSA.

Deja Comisia Europeană a aprobat Spaniei, Franţei şi altor şase state să cultive porumb obţinut prin bio-tehnologie. Procedura aprobării este aplicată şi pentru plantele furajere ori cele industriale modificate genetic. Dar pot fi plante care nu produc efecte negative, dar sunt respinse din motive diverse, inclusiv politice, spune expertul Claudia Paoletti.

Rămâne în discuţie aspectul etic: să acceptăm ori nu, ca oameni, intervenţii care vor transforma plantele în mutanţi? Ministerul Agriculturii precizează că aşteaptă fundamentarea ştiinţifică înaintea oricărei decizii majore. Dar studiile au arătat deja că pentru proumb, cel puţin, riscul este neglijabil la nivelul României.

Totul se judecă în context. Preţul grâului şi al orezului contează, precum contează şi că, în 2050, omenirea va fi mai numeroasă cu circa 3 miliarde de suflete, o creştere cu 50%. Şi toţi pămîntenii anului 2050 vor avea nevoie de hrană. "Dacă foloseşti ce e mai bun în agricultura convenţională împreună cu ce e mai bun în bio-tehnologie vei putea hrăni 9,5 miliarde de oameni ai planetei, în 2050", consideră dr. Clive James, preşedinte al ISAAA

Dar unde se vor opri intervenţiile genetice? Nici măcar specialiştii nu pot preciza. E sigur, însă, că ştiinţa reuşeşte să ofere recolte mai sigure şi un bănuţ în plus pentru fermieri. Etica va lupta cu eficienţa economică şi cu problemele sociale.