Alarmă: 4,8% – cea mai mare creștere din Europa – NU se bazează pe ceva palpabil: Industria a adus 0,4%, construcţiile 0,1%, iar agricultura nimic

(Reamintim că vor urma după aproximativ o lună varianta provizorie 2 şi după un an varianta semidefinitivă iar datele vor rămâne ”bătute în cuie” de-abia după doi ani, în forma definitivă.) Rezultatul ajustat sezonier pentru trimestrul patru a fost de 1,3% faţă de trimestrul anterior, valoare care pare a fi cea mai bună din ultimii trei ani. Dacă ne uităm, însă, la avansul din perioada iulie-septembrie, care a fost cu mult mai mic decât în 2014 şi 2015 ( sub o treime), se poate observa că efectul de bază favorabil a amplificat performanţa din ultimul sfert al anului trecut.

Economia gogoașă: Industria și agricultura – pe ultimele locuri la creștere

Din perspectiva contribuțiilor la creșterea PIB, ”partea leului” a revenit comerţului – cu 1,8%, urmat de sectorul de informaţii şi comunicaţii (+0,7%), activităţile de servicii suport (+0,6%) şi impozitele nete pe produs (+0,5%). Industria figurează de-abia pe locul cinci, construcţiile de-abia au adus o zecime de procent iar agricultura a ieşit pe zero. Această dispunere a sectoarelor economice ne spune că robusta creştere economică ce ne-a plasat în fruntea statelor din UE nu a fost articulată aproape pe nimic palpabil. Tocmai de aceea, se ridică semne de întrebare în privinţa sustenabilităţii ei în următorii ani şi, mai ales, a sensibilităţii faţă de factorii externi ce pot afecta economia. Mai mult, a apărut pe tabloul categoriilor de utilizări la formarea şi creşterea PIB un semnal de avarie, discret dar foarte important. Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a scăzut semnificativ pe trimestrul patru ( doar 56,6% din formarea PIB faţă de o medie anuală de 60,9%), iar influenţa ei pe rezultatul final a coborât la doar 2,4% faţă de 4,5% media anuală. Raportat la rezultatul de creştere a PIB, rezultă că, de fapt, în ultimul sfert al anului, stimularea prin consum intern a creşterii economice s-a diminuat la doar 55% din total faţă de o medie de 93% pe întregul an ( adică aproape toată creşterea pe 2016 s-a bazat pe stimularea consumului intern, dar, atenţie, fără ca să vedem o cuplare pe industrie, construcţii şi agricultură) Evoluția principalelor sectoare economice care contribuie la formarea PIB față de aceeași perioadă a anului anterior (indici de volum). mai multe, pe Curs de Guvernare

Alarmă: 4,8% – cea mai mare creștere din Europa – NU se bazează pe ceva palpabil: Industria a adus 0,4%, construcţiile 0,1%, iar agricultura nimic

Economia gogoașă: Industria și agricultura – pe ultimele locuri la creștere

Articole înrudite

Cursul BNR valabil azi: euro la 5.3501 lei, franc la 5.7355 lei

Ușoară corecție pe bursă după începutul excelent de săptămână

Investitorii români reduc expunerea pe giganții tehnologici. Pariul pe AI, înlocuit cu energie, cipuri și infrastructură

Curs BNR valabil 8 octombrie 2026: 1 euro = 5.3501 lei. Leul câștigă ușor teren

Cursul BNR valabil azi: euro la 5.3527 lei, franc la 5.7285 lei