Alegerile prezidenţiale anticipate şi referendumul pentru aderarea la NATO sunt un test prin care autorităţile pot reconfirma faptul că Georgia este, aşa cum s-a spus până nu de mult, un bastion al democraţiei în fostul spaţiu sovietic. Blazonul a fost compromis după manifestaţiile violente de la sfârşitul anului trecut. Atunci, preşedintele Mihail Saakaşvili a instaurat starea de urgenţă şi a lăsat forţele de ordine să intervină împotriva sutelor de mii de membri ai opoziţiei, care i-au cerut demisia. După acest scandal, Saakaşvili a decis convocarea alegerilor prezidenţiale anticipate.

Scrutinul de mâine este o piatră de încercare pentru liderul de la Tbilisi. A fost ales preşedinte în 2004 cu 96% din voturi, dar a pierdut foarte repede încrederea georgienilor, care îl consideră vinovat pentru corupţia din ţară. Principalul său contracandidat din opoziţie este Levan Gatchetchiladzé. Acesta l-a acuzat pe Saakaşvili că a falsificat deja alegerile şi ameninţă că va contesta rezultatele scrutinului. Pe lângă votul pentru viitorul preşedinte, alegătorii georgieni sunt chemaţi să se pronunţe şi asupra aderării ţării lor la NATO. Un referendum care vine pe fondul relaţiilor tensionate dintre Tbilisi şi Moscova, care nu a văzut cu ochi buni apropierea fostei republici sovietice de Occident.