Potrivit legii, fondurilor le vor fi repartizati participanti, prin aceasta procedura, proportional cu numarul persoanelor atrase pe perioada campaniei de aderare. Cu alte cuvinte, un fond cu 500.000 de participanti va primi mai multe persoane decat unul cu un portofoliu de 50.000 de clienti.
Acest proces va fi reluat in fiecare an pentru persoanele care se vor angaja, dar care nu se vor inscrie in sistem. In Bulgaria, de exemplu, alocarea aleatorie are loc de patru ori pe an si este realizata de o comisie de la Agentia Nationala de Venituri.
Persoanele care participa la alocarea aleatorie sunt distribuite intre fondurile de pensii obligatorii, pe baza a trei criterii - randamentul anual obtinut de fondul de pensii pe baza datelor din ultimele 24 de luni, valoarea taxelor si comisioanelor percepute de administratori si portofoliile de participanti. In Polonia, procesul alocarii aleatorii a fost modificat in aprilie 2004. Inainte de aceasta data, toate fondurile participau la procesul distributiei aleatorii, care lua in calcul cota de piata dupa numarul de participanti. Alocarea aleatorie nu se desfasura in mod regulat. In anul 2000 s-a efectuat trimestrial, in 2001 nu a avut loc, iar in perioada 2002-aprilie 2004 s-a desfasurat anual, in luna ianuarie. Incepand din 2004, au loc anual doua astfel de procese - in ianuarie si in iulie -, iar regulile distributiei aleatorii s-au schimbat.
Pot participa doar fondurile ale caror rezultate investitionale depasesc randamentul mediu al pietei, in conformitate cu ultimele doua clasamente, realizate pe o perioada de trei ani. Sunt exceptate de la acest proces fondurile care au o cota de piata mai mare de 10%. In plus, alocarea se face in mod egal intre toate fondurile participante la proces.
