Guvernatorul a tintut sa precizeze ca "obiectivul Romaniei in aceasta privinta este adoptarea euro in 2014". Isarescu a facut referire la ultimul raport privind procesul de convergenta al Comisiei Europene, publicat miercuri, care arata ca Romania nu indeplineste decat un singur criteriu de convergenta nominala din cele cuprinse in tratatul de la Maastricht. "Atat raportul CE, cat si cel al FMI mi se par utile, echilibrate, dar si extrem de valoaroase", a comentat Isarescu.
Romania si-a propus sa adopte euro in 2014, ceea ce ar presupune intrarea in mecanismul ratelor de schimb (ERM2) cu doi ani mai devreme, in 2012. Pentru aceasta, Romania trebuie sa indeplineasca anumite criterii de convergenta nominala, care constau in limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB (calculat dupa standardul european ESA95) si mentinerea datoriei publice la sub 60% din PIB.
Un criteriu esential este ca inflatia medie anuala, care a ajuns in Romania la 5,9% in martie, sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale inflatia medie a celor mai performanti trei membri ai Uniunii Europene.
Alte doua criterii sunt legate de rata dobanzii la titlurile de stat pe termen lung si cursul de schimb, care devine important inainte de intrarea in ERM2, care presupune fixarea unui culoar de fluctuatie de plus sau minus 15% a monedei nationale fata de euro.
BNR vede o inflatie usor mai mare in 2008 si o temperare mai rapida in 2009
Banca Nationala a Romaniei (BNR) si-a revizuit in usoara urcare prognoza de inflatie pentru sfarsitul acestui an, de la 5,9% la 6%, dar estimeaza o temperare mai rapida a cresterii preturilor in anul 2009, la sfarsitul caruia inflatia ar urma sa reintre in grafic, a spus guvernatorul Mugur Isarescu.
Astfel, prognoza de inflatie pentru finalul anului viitor a fost revizuita semnificativ in jos, de la 3,9% in raportul anterior la 3,5% in prezent, nivel care reprezinta chiar tinta BNR pentru 2009.
Pentru inflatia estimata, guvernatorul vede patru factori de risc si un factor pozitiv, care poate ajuta la temperarea inflatiei.
Astfel, un an agricol bun poate compensa in mare masura riscurile de accelerare a inflatiei peste traiectoria prognozata. Aceste riscuri constau in continuarea devansarii cresterii productivitatii muncii de catre cresterile salariale, deprecierea leului - pe fondul turbulentelor din piata financiara internationala - sau executia bugetara mai laxa decat cea proiectata.
Guvernatorul vede in continuare riscuri de depreciere a monedei nationale, insa considera ca “leul a intrat intr-o tendinta care se dovedeste mult mai sustenabila, intre 3,50 si 3,70 lei/euro”.
NewsIn
