Ambasada Ucrainei solicită explicaţii la MAE după ce o reuniune privind Bîstroe nu s-a mai ţinut

"În unele publicaţii recente din presa română s-a răspândit informaţia privind faptul că partea ucraineană a refuzat să participe la dezbaterile publice cu privire la proiectul de modernizare a Căii navigabile de mare adâncime Dunăre – Marea Neagră (Bîstroe - n.r.)", se arată într-un comunicat al Ambasadei Ucrainei, menit să aducă clarificări în legătură cu această situaţie.

Ambasada precizează că marţi, 28 aprilie, delegaţia ucraineană a sosit la Tulcea pentru a participa la dezbaterile publice cu privire la faza a II-a a proiectului de modernizare a Căii navigabile de mare adâncime Dunărea – Marea Neagră pe porţiunea ucraineană a Deltei Dunării.

"După sosirea delegaţiei ucrainene la Tulcea s-a constatat că condiţiile pentru desfăşurarea dezbaterilor publice nu sunt asigurate, iar participanţii oficiali ai părţii române lipsesc îndeobşte. În legătură cu aceasta, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a solicitat Ministerului Afacerilor Externe al României de a oferi explicaţii oficiale", informează Ambasada, subliniind că data întâlnirii fusese propusă de România şi că partea ucraineană a acceptat-o.

În componenţa delegaţiei ucrainene care venise la Tulcea se regăseau reprezentanţi al Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor al Ucrainei, Institutului de cercetare ştiinţifică pe probleme ecologice al Ucrainei, Centrului ştiinţific ucrainean pentru ecologia mării SA Ukrichtransproect, CS Delta-Loţman şi ai Ambasadei Ucrainei în România.

Având în vedere că reuniunea nu s-a mai desfăşurat, partea ucraineană a solicitat o întrevedere cu guvernatorul Deltei Dunării. "Ambasada Ucrainei în România îşi exprimă recunoştinţa Consiliului Judeţean Tulcea, care în aceeaşi zi (marţi - n.r.), la solicitarea delegaţiei ucrainene, a organizat întâlnirea cu domnul G. Baboianu, Guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. În timpul întâlnirii s-au discutat problemele principale în domeniul protecţiei mediului, despre funcţionarea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei, precum şi perspectivele elaborării proiectelor comune ucraineano-române în domeniul protecţiei mediului", explică Ambasada.

Partea ucraineană reiterează disponibilitatea sa pentru un dialog eficient şi o cooperare fructuoasă cu România în domeniul protecţiei mediului înconjurător, biodiversităţii rezervaţiei biosferei transfrontaliere Delta Dunării şi pentru o informare corectă a publicului privind proiectul Canaului Bîstroe.

Canalul Bîstroe a revenit în atenţia publică în luna martie, Ministerul român al Afacerilor Externe anunţând că a cerut Ambasadei Ucrainei lămuriri referitoare la informaţiile apărute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabilă de mare adâncime "Dunăre - Marea Neagră". Cu acest prilej, partea română a reamintit părţii ucrainene că astfel de acţiuni încalcă prevederile internaţionale.

MAE a spus că, în continuarea demersurilor diplomatice din 10 şi 25 februarie 2009, a transmis la data de 24 martie 2009 o notă verbală Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, prin care a cerut să primească, în cel mai scurt timp, clarificări oficiale cu privire la informaţiile referitoare la inaugurarea unui baraj de pe artera navigabilă de mare adâncime "Dunăre - Marea Neagră". Cu acest prilej, partea română a reamintit părţii ucrainene că astfel de acţiuni încalcă prevederile internaţionale. Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Markian Kulik, a declarat atunci pentru NewsIn că aşteaptă informaţii suplimentare de la Kiev pentru a răspunde părţii române.

România a găzduit în primăvara anului trecut cea de-a patra reuniune a statelor părţi la Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite. Convenţia reglementează, în principal, etapele procedurale pe care statele care doresc implementarea unui proiect cu impact transfrontalier negativ trebuie să le parcurgă. În urma dezbaterilor din plenul reuniunii a fost adoptată decizia referitoare la lipsa de conformitate a proiectului Canalului Bîstroe cu prevederile convenţiei. Conform deciziei adoptate în unanimitate la Bucureşti, Ucraina şi-a încălcat obligaţiile care îi reveneau în temeiul Convenţiei Espoo. Reuniunea statelor părţi a adoptat o "declaraţie oficială de non-conformitate" în acest sens. Conform regulilor, se recurge la această măsură în cazul în care un anumit stat ignoră, în mod repetat, normele internaţionale. De asemenea, statele părţi la Convenţia Espoo au adoptat şi un avertisment adresat Ucrainei, care ar fi intrat în vigoare în cazul în care, până la data de 31 octombrie 2008, Ucraina nu ar fi îndeplinit anumite condiţii.

Secretarul executiv al Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE), Jan Kubis, a transmis tot în luna martie vicepremierului ucrainean Grigori Nemîrea o scrisoare prin care atrage atenţia că Ucraina nu îşi respectă obligaţia de a opri lucrările la Bîstroe şi a iniţiat chiar faza a doua a acestora. Kubis atrage atenţia în scrisoare că, deşi Ucraina are obligaţia de a nu mai continua nicio lucrare (inclusiv în cadrul fazei I) pentru finalizarea proiectului Bîstroe până la îndeplinirea cerinţelor impuse de Convenţia Espoo, din informaţiile comunicate Comitetului de Implementare a Convenţiei Espoo reiese că lucrările nu au fost oprite şi, mai mult, au fost executate lucrări la construirea digului de protecţie care ar face parte din cadrul fazei a doua a proiectului. În scrisoare se mai arată că asemenea acţiuni sunt contrare cerinţelor pe care Comitetului de Implementare le-a impus Ucrainei în octombrie 2008 şi reprezintă o continuă violare de către autorităţile de la Kiev a prevederilor Convenţiei Espoo.

Sursa: NewsIn