Mark Gitenstein a făcut lobby pentru Camera de Comerţ americană, AT&T şi Merrill Lynch până anul trecut. Deşi acum ia un salariu de la guvern, fostul asistent al senatorului Biden va continua să primească 36.000 de dolari anual pentru tot restul vieţii de la firma de lobby unde a lucrat, potrivit unor informaţii citate de cotidianul american.
"Dacă aş fi român, m-aş simţi destul de jignit", a spus Craig Holman, reprezentant legal pentru Public Citizen, una dintre cele şapte asociaţii care au făcut campanie împotriva numirii lui Gitenstein la Departamentul de Justiţie, înainte să fie propus ambasador la Bucureşti. "Este oarecum un favor. Pentru că nu l-au putut numi la Justiţie, Casa Albă îi dă un premiu de consolare", a spus Holman despre numirea lui Gitenstein, aprobată luna aceasta de Senat.
Gitenstein a refuzat să comenteze aceste afirmaţii, spunând că Departamentul de Stat este instituţia în măsură să răspundă. La rândul său, Departamentul de Stat a trimis jurnaliştii Washington Times la Casa Albă cu aceste întrebări. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe Tommy Vietor a spus că aranjamentele financiare ale lui Gitenstein nu prezintă niciun conflict de interese. "Aceste plăţi din cadrul aranjamentului financiar cu firma Mayer Brown reprezintă o parte din beneficiile lui Gitenstein de pensionare. Avem toată încrederea că ambasadorul Gitenstein îşi va îndeplini responsabilităţile oficiale în concordanţă cu standardele înalte stabilite de preşedintele Obama, a declarat purtătorul de cuvânt.
Gitenstein a declarat 823.756 de dolari venituri decurgând din calitatea de partener şi 80.000 de dolari salariu de la Mayer Brown, într-un document care se referă la veniturile sale din ultimele 12 luni. În plus, el a declarat că a primit 30.000 de dolari de la echipa de tranziţie Obama-Biden şi 4.000 de dolari ca taxă de consultanţă pentru campania lui Biden. Suma de 36.000 de dolari pe an de la Mayer Brown, în cadrul unui plan de pensie, figurează în această declaraţie.
"Dacă aş fi român, m-aş simţi destul de jignit", a spus Craig Holman, reprezentant legal pentru Public Citizen, una dintre cele şapte asociaţii care au făcut campanie împotriva numirii lui Gitenstein la Departamentul de Justiţie, înainte să fie propus ambasador la Bucureşti. "Este oarecum un favor. Pentru că nu l-au putut numi la Justiţie, Casa Albă îi dă un premiu de consolare", a spus Holman despre numirea lui Gitenstein, aprobată luna aceasta de Senat.
Gitenstein a refuzat să comenteze aceste afirmaţii, spunând că Departamentul de Stat este instituţia în măsură să răspundă. La rândul său, Departamentul de Stat a trimis jurnaliştii Washington Times la Casa Albă cu aceste întrebări. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe Tommy Vietor a spus că aranjamentele financiare ale lui Gitenstein nu prezintă niciun conflict de interese. "Aceste plăţi din cadrul aranjamentului financiar cu firma Mayer Brown reprezintă o parte din beneficiile lui Gitenstein de pensionare. Avem toată încrederea că ambasadorul Gitenstein îşi va îndeplini responsabilităţile oficiale în concordanţă cu standardele înalte stabilite de preşedintele Obama, a declarat purtătorul de cuvânt.
Gitenstein a declarat 823.756 de dolari venituri decurgând din calitatea de partener şi 80.000 de dolari salariu de la Mayer Brown, într-un document care se referă la veniturile sale din ultimele 12 luni. În plus, el a declarat că a primit 30.000 de dolari de la echipa de tranziţie Obama-Biden şi 4.000 de dolari ca taxă de consultanţă pentru campania lui Biden. Suma de 36.000 de dolari pe an de la Mayer Brown, în cadrul unui plan de pensie, figurează în această declaraţie.
Casa Albă nu a dat detalii despre activităţile de lobby ale lui Gitenstein atunci când a anunţat numirea sa, spunând doar că este partener la firma Mayer Brown.
Preşedintele Obama promisese de mai multe ori în campania electorală că "lobbyiştii nu îşi vor găsi de lucru la Casa Albă" când va fi el preşedinte, dar de ambasade nu a spus nimic niciodată, comentează Washington Times.
Preşedintele Obama promisese de mai multe ori în campania electorală că "lobbyiştii nu îşi vor găsi de lucru la Casa Albă" când va fi el preşedinte, dar de ambasade nu a spus nimic niciodată, comentează Washington Times.
