Ambasadorul Franţei: Românii sunt cei care suferă în primul rând consecinţele corupţiei

Diplomatul francez a afirmat că România trebuie să lupte împotriva corupţiei, considerând că fenomenul "este o boală îngrozitoare".

El avertizează că românii suportă consecinţele acestei situaţii, nu ţările străine: "Românii sunt cei care suferă în primul rând consecinţele corupţiei, ei suferă că trebuie să plătească la medic şi să dea şpagă în alte situaţii", a accentuat ambasadorul Franţei la Bucureşti. "Asta mă intrigă - faptul că românii suferă - şi ei trebuie să aibă o reacţie", a adăugat ambasadorul francez.

Din această perspectivă, reprezentantul diplomatic al Franţei a evitat să comenteze noua lege a ANI, subliniind România are propriile instituţii, democratice, şi nu este în măsură, "ca reprezentant al unui stat membru al UE şi al unei ţări prietene, cu care Româna are o relaţie puternică", să spună că "nu este bine". Ambasadorul a remarcat însă unanimitatea votului la legea ANI în Senat, apreciind că are o semnificaţie "enormă".

Cu toate acestea, Henri Paul consideră că Mecanismul de Cooperare şi Verificare, impus României la aderarea la UE pentru a-şi continua reformele din justiţie, a fost util, pentru că, spune ambasadorul, "ne-a obligat să vorbim despre aceste probleme".

Deşi, a subliniat diplomatul, Franţa nu va face vreodată vreo legătură între MCV şi acordarea fondurilor europene, nu este exclus ca România să se trezească în situaţia Bulgariei, căreia i s-a blocat anul trecut o parte din finanţarea europeană, din cauza corupţiei. "Nu cred, sincer, că Franţa va face vreodată vreo legătură între MCV şi acordarea fondurilor europene. România are într-adevăr nevoie de fonduri structurale. În schimb, dacă se dovedeşte că cea care a afectat alocarea, distribuirea fondurilor europene este corupţia, atunci ar fi o problemă, ceea ce s-a întâmplat în Bulgaria. Şi s-ar putea întâmpla şi în România", a avertizat ambasadorul Paul. "Dar, pentru moment, nu există nicio dovadă în acest sens", a adăugat el.

În ceea ce priveşte o legătura între lupta împotriva corupţiei şi aderarea la spaţiul Schengen, ambasadorul afirmă că "este destul de greu să facem o conexiune în acest sens", dar a lăsat să se înţeleagă că, totuşi, nu este imposibil. "Spaţiul Schengen impune anumite criterii precise, dar lupta împotriva corupţiei nu intră între acestea. Deci, pentru moment, nu văd nicio legătură între aceste două lucruri. Poate, pe viitor, vom vedea ce se va întâmpla, dar acum nu", a spus ambasadorul. El a declarat că nu are deocamdată semnale că România nu ar fi pregătită să intre în spaţiul Schengen, însă a reamintit că până la sfârşitul anului va mai avea loc o inspecţie tehnică.

Parteneriatul strategic dintre România şi Franţa este în faza revizuirii foii de parcurs, iar deocamdată nu este prevăzută o vizită la nivel înalt pe plan bilateral. "Prima parte a anului a fost dedicată revizuirii foii de parcurs şi în cadrul acestei acţiuni au fost multe schimburi între Ministerul român al Afacerilor Externe şi cel francez şi sper ca în momentul în care vom finaliza această revizuire a foii de parcurs, ea să poată fi semnată fie la Paris, fie la Bucureşti. O vizită la nivel înalt nu este prevăzută", a declarat ambasadorul, care nu a exclus însă posibilitatea unei vizite la Bucureşti a ministrului francez al agriculturii sau a celui al energiei. "Deci este o activitate normală, nu este o încetinire sau o accelerare a relaţiilor bilaterale, este o situaţie normală. Noi lucrăm, iar în funcţie de rezultatele foii de parcurs, se vor stabili următoarele acţiuni", a ţinut să sublinieze Henri Paul.

Ambasadorul este în continuare nemulţumit de eforturile guvernului de la Bucureşti de integrare a cetăţenilor români reveniţi din Franţa, recunoscând că Parisul nu-i poate împiedica pe aceşti cetăţeni să revină în Franţa, pentru că sunt cetăţeni europeni. "Din păcate, nu am văzut din partea guvernului român un efort consistent de integrare a cetăţenilor români reveniţi din Franţa. M-am întâlnit şi cu domnul Mocanu, secretar de stat la Ministerul Muncii, şi el mi-a promis că se vor lua diverse măsuri, a avut toată deschiderea, dar guvernul întotdeauna execută cu bine formalităţile administrative, reîntoarcerea cu avionul, dar nu există după aceea o monitorizare specială. Am speranţe pentru viitor, dar pentru moment nu am văzut eforturi", a declarat Henri Paul.

În privinţa ridicării restricţiilor pentru muncitorii români, ambasadorul a menţionat organizarea unui grup de lucru comun pentru a analiza impactul pe care o astfel de măsură ar avea-o. "Eu nu sunt foarte sigur că ridicarea restricţiilor ar duce la un foarte mare aflux de cetăţeni români care merg să muncească în Franţa, în afara celor 150 de meserii care sunt deja libere", a spus ambasadorul cu un oarecare optimism. Cu toate acestea, el nu a indicat nicio dată pentru o posibilă deschidere totală a pieţei muncii din Franţa pentru cetăţenii români.

Întrebat despre impactul asupra investiţiilor străine ale noilor măsuri economice, luate deja sau avute în vedere de autorităţile române, diplomatul francez spune că întrebarea care se pune în primul rând este rentabilitatea internă a unei investiţii. "Rentează sau nu, într-o manieră globală, să faci o investiţie în România? Iar în cazul acestei rentabilităţi, previzibiltăţi, există mai multe elemente care trebuie luate în considerare şi care sunt legate, bineînţeles, de investiţia în cauză", a afirmat Henri Paul. El a adăugat că, de exemplu, creşterea TVA-ului poate scădea consumul. "Deci aceasa poate să aibă un efect direct asupra acelor investiţii care produc bunuri destinate consumului intern românesc. Poate, de exemplu, să influenţeze circuitele de distribuţie şi de comerţ. De exemplu, o întreprindere care doreşte să-şi extindă reţeaua de supermarketuri, în momentul în care creşte TVA, iar consumul scade, bineînţeles că această situaţie va duce la o încetinire a investiţiei", a punctat ambasadorul francez.

El a subliniat că "adevăratul subiect îl reprezintă perspectivele de creştere ale României, predictibilitatea economiei româneşti, strategia economică a guvernului, stabilitatea guvernului, capacitatea de a lua în considerare diverşii factori economici şi de a răspunde mediului economic".

"Şi, ca un alt element, pot să vă spun că, faptul că firmele străine se plâng fie că guvernul, fie că colectivităţile locale nu îşi achită datoriile faţă de ele, această situaţie are un impact mult mai mare asupra investiţiilor decât creşterea TVA-ului", a completat diplomatul.

Creşterea TVA-ului sau chiar şi creşterea cotei de impozitare nu rămâne principala problemă în strategiile de investiţii ale societăţilor. "Mai degrabă birocraţia, lipsa de transparenţă, corupţia şi condiţiile locale pot să influenţeze deciziile de investiţii ale firmelor", a precizat diplomatul.

El a evitat să se pronunţe în legătură cu strategia economică a guvernului, menţionând că important este să existe o strategie. De asemenea, ambasadorul Henri Paul consideră că important este să se ţină cont de contextul european, de faptul că "strategia guvernului român să fie coordonată cu cele ale celorlalte state membre UE, iar românii singuri trebuie să-şi judece propriul guvern".