Ambasadorul Lituaniei la Bucuresti: România se simte acum ca Lituania în noiembrie

Ambasadorul Lituaniei la Bucureşti Vladimir Jarmolenko a respins, într-o declaraţie pentru NewsIn, posibilitatea unui împrumut FMI pentru ţara sa, dar a atras atenţia că România se simte acum aşa cum s-a simţit Lituania în noiembrie, având un deficit de cont curent mare.

Întrebat ce părere are despre faptul că România negociază un acord cu FMI şi dacă Lituania va apela şi ea la această variantă, ambasadorul Lituaniei la Bucureşti a răspuns precaut. "Întrebarea este foarte provocatoare pentru că multe ţări au fost observate de FMI, aşa cum a fost şi Lituania, dar nu multe ţări negociază cu FMI. Acesta este acum cazul României. Lituania a putut învăţa foarte mult din experienţa celorlalte ţări care au luat un împrumut de la FMI", a declarat Vladimir Jarmolenko.

"Lituania este momentan destul de stabilă. Opinia mea personală, din punct de vedere psihologic, este că România se simte acum aşa cum se simţea Lituania", a adăugat ambasadorul.

La întrebarea de ce România se numără printre puţinele ţări din zona non-euro care apelează la fondurile de ajutorare puse la dispoziţie de UE, diplomatul lituanian a explicat că fiecare stat ia măsurile pe care le consideră eficiente. "Fiecare ţară trebuie tratată ca un caz separat, iar fiecare ţară va apela la soluţia pe care o consideră necesară. În tot cazul, vorbim despre un proces în desfăşurare. Imediat va fi deja luna aprilie, dar cine ştie ce se va întâmpla până în iunie", a declarat acesta.

Vladimir Jarmolenko a explicat şi de ce opinia publică este reticentă faţă de un împrumut FMI şi a arătat că acest lucru este determinat de condiţiile economice tot mai rele. "În Bucureşti şomajul a crescut cu 1,7%, iar în restul ţării cu 7%. Este vorba despre o criză lungă, nu este vorba despre un şoc, nu este vorba despre un an, iar preşedintele Băsescu a menţionat acest lucru", a punctat ambasadorul lituanian.

Analiştii spuneau în noiembrie că Letonia, Lituania şi Estonia, care au deficite de cont curent mari şi o creditare extinsă, ar putea fi vulnerabile la tipul de criză care a forţat Ungaria să caute ajutor la FMI, deşi liderii ţărilor baltice au respins acest scenariu. Mai mult, banca centrală a Lituaniei a decis atunci să reducă rata rezervelor minime obligatorii ale băncilor comerciale pentru prima dată în ultimii şase ani, de la 6% la 4% din pasive, pentru a spori lichiditatea. Previziunile analiştilor au fost confirmate deja de Letonia, care între timp a apelat deja la un împrumut FMI.

Sursa: NewsIn