Membrii Comisiei au adoptat două amendamente propuse de PNL, primul introducând noţiunea de "şef al statului" în cazul preşedintelui României.
"Preşedintele României este şeful statului, reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării", a fost amendamentul PNL, adoptat cu 16 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere.
Un alt amendament al PNL adoptat în Comisie prevede că "mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului".
Totodată, PNL a retras amendamentul prin care se preciza că "preşedintele îşi exercită funcţia cu neutralitate, fără partizanate politice sau de altă natură, iar după expirarea mandatului nu mai poate face parte din partide politice, nu mai poate candida în alegeri şi nu mai poate ocupa funcţii de demnitate publică".
Preşedintele nu mai poate refuza numirea unui ministru
În plus, a fost adoptat un amendament care completează articolul 85 din Constituţie şi prevede că "Preşedintele României nu poate refuza propunerea primului ministru de revocare sau numire a unui membru al Guvernului".
Totodată, membrii comisiei au adoptat un amendament al PNL care introduce condiţia audierii miniştrilor în Parlament, inclusiv în cazul remanierilor.
Astfel, articolul 85, alineatul 2, care prevede că, "în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului", ar urma să devină: "În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, după audierea cadidatului în comisiile de specialitate ale Parlamentului, pe unii membri ai Guvernului".
De asemenea, a fost respins un amendament PSD prin care se susţinea abrogarea actualei prevederi constituţionale prin care preşedintele poate lua parte la şedinţele Guvernului şi le poate prezida.
Şeful statului nu mai poate cere urmărirea penală a unui ministru
Membrii comisiei de revizuire a Constituţiei au adoptat un amendament al UDMR, prin care sunt eliminate atribuţiile preşedintelui României în ceea ce priveşte posibilitatea de a cere urmărirea penală a unui ministru sau de a-l suspenda din funcţie.
"Parlamentul, în şedinţă comună a celor două Camere, are dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a primului-ministru şi a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. În cazul aprobării cererii de urmărire penală a membrilor Guvernului, primul-ministru va înainta Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o cerere motivată de suspendare din funcţie a acestora. Suspendarea din funcţie se va decide în şedinţa comună a celor două Camere. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui de drept din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", este noua formă a articolului 109, alineatul 2 din Legea fundamentală, adoptată de comisia de revizuire.
În actuala formă a Constituţiei, la articolul 109, alineatul 2 menţionează că "numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".
Preşedintele merge la reuniunile europene pe securitate şi politică externă
Preşedintele ar urma să participe doar la reuniunile europene care vizează politica de securitate comună, relaţiile externe ale UE sau în cazul completării sau modificării unor tratate constitutive, conform unui amendament adoptat în Comisia de revizuire a Constituţiei.
Membrii comisiei au adoptat un amendament al PNL, susţinut de senatorul Tudor Chiuariu, care limitează actualele prerogative ale şefului statului prevăzute în legea fundamentală.
Astfel, "preşedintele reprezintă România la reuniunile UE având ca temă relaţiile externe ale Uniunii, politica de securitate comună, modificarea sau completarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene", faţă de situaţia actuală, când preşedintele este primul reprezentant al României la reuniunile internaţionale.
USL a agreat, luni, ca noua Constituţie să reglementeze ca preşedintele să reprezinte România la Consiliul European doar când pe agendă figurează subiecte privind politica externă sau politica de securitate a UE, în restul situaţiilor reprezentarea ţării fiind asigurată de premier.
Preşedintele va propune candidaţii pentru şefia serviciilor şi prezintă starea securităţii naţionale
Preşedintele ar urma să propună Parlamentului candidaţii pentru şefia SRI şi a SIE, că numească şeful Statului Major General, la propunerea ministrului Apărării şi cu avizul premierului şi să prezinte anual în Parlament starea securităţii naţionale, potrivit unor amendamente adoptate la Constituţie.
Grupul parlamentar al PNL a propus o serie de amendamente care completează articolul 92 din Constituţie privind atribuţiile şefului statului în domeniul apărării.
Astfel, "preşedintele propune Parlamentului candidaţii pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii şi director al Serviciului de Informaţii Externe".
"Preşedintele numeşte şeful Statului Major General, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul primului-ministru. În maxim 6 luni de la depunerea jurământului, preşedintele înaintează Parlamentului Strategia Naţională de Securitate. Preşedintele prezintă anual Parlamentului, reunit în şedinţă comună, un mesaj privind starea securităţii naţionale", reprezintă completarea la actualul text constituţional, adoptată în comisia de revizuire a Constituţiei.
O prevedere similară există în cazul numirii şefilor serviciilor de informaţii în actuala formă a legii fundamentale, precizându-se la articolul 65 din Constituţie că plenul celor două Camere ale Parlamentului numeşte la propunerea preşedintelui directorii serviciilor de informaţii.
De asemenea, la propunerea PNL, a fost schimbată denumirea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în "Consiliul Naţional de Securitate".
Parlamentul se va putea dizolva singur
Parlamentul ar putea fi dizolvat fie cu votul a două treimi din membrii celor două Camere, fie dacă nu a acordat votul de învestitură pentru Guvern în 30 de zile de la prima solicitare, fie dacă e respinsă propunerea de demitere a şefului statului, conform unor amendamente adoptate luni în Comisie.
Grupurile PSD şi PNL au propus două amendamente care au fost adoptate de membrii Comisiei de revizuire a Constituţiei prin care este reglementată dizolvarea Parlamentului.
Astfel, actualul articol 89 din Constituţie ar urma să fie modificat şi să devină: "După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a preşedinţilor partidelor, alianţelor sau formaţiunilor parlamentare, Preşedintele României dizolvă Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru învestitura Guvernului, în termen de 30 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin a unei solicitări de învestitură".
Un alineat nou propus şi agreat de membrii Comisiei de revizuire stabileşte că "preşedintele dizolvă Parlamentul dacă o hotărâre în acest sens este adoptată cu votul a două treimi dintre membrii fiecărei Camere".
Totodată, Comisia de revizuire a adoptat de principiu o a treia variantă dizolvare a Parlamentului, în situaţia în care este respinsă propunerea de demitere a preşedintelui României. Membrii Comisiei au luat însă pauza de prânz, iar după-amiază urmează să stabilească şi condiţiile în care acest lucru va putea fi realizat.
Guvernul îşi poate asuma răspunderea doar o dată pe sesiune, pe un singur proiect
Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat, luni, un amendament al PSD care prevede că Guvernul îşi poate asuma răspunderea doar o dată pe sesiune, pe un singur proiect, cu excepţia codurilor.
Membrii comisiei de revizuire a Constituţiei au modificat articolul 114 din legea fundamentală, care prevede că "Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege".
În forma modificată, articolul stabileşte: "Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, o singură dată în cursul unei sesiuni, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege, cu excepţia codurilor. Dacă Guvernul îşi angajează răspunderea asupra unui proiect de lege, aceasta trebuie să privească, prin obiectul său de reglementare, un singur act normativ".
Semnatarii unei moţiuni de cenzură trebuie să propună şi un premier
Comisia de revizuire a Constituţiei: Semnatarii unei moţiuni de cenzură trebuie să propună un candidat pentru funcţia de premier
Comisia pentru revizuirea Constituţiei a adoptat luni un amendament potrivit căruia semnatarii unei moţiuni de cenzură trebuie să propună un candidat de premier în cazul în care moţiunea este adoptată de Parlament şi un alt amendament care prevede că Guvernul îşi poate angaja răspunderea o singură dată pe sesiune parlamentară.
"Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Semnatarii moţiunii de cenzură vor propune şi o persoană drept candidatul pentru funcţia de prim-ministru, iar aceasta va fi însărcinată de preşedinte cu formarea noului Guvern în cazul în care moţiunea va fi adoptată", este primul amendament adoptat de comisie.
Cel de-al doilea amendament adoptat spune că "Guvernul îşi poate angaja o singură dată într-o sesiune parlamentară răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege".
Amendamentele adoptate luni au fost criticate de şeful statului, chiar în timpul ceremoniei în care trei noi judecători ai Curţii Constituţionale depuneau jurământul de învestitură. Citeşte aici declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu.
