”Polarizarea socială, creşterea fenomenului fake news şi pierderea încrederii în autoritate formează topul celor mai mari ameninţări pentru companiile europene în 2024, inclusiv din perspectiva comunicării de criză. Atacurile cibernetice ocupă un loc special în clasament, rămânând cel mai mare risc pentru organizaţii, estimându-se că infracţiunile cibernetice vor costa economia globală 10,5 trilioane de dolari anual până în 2025”, este concluzia desprinsă la finalul reuniunii anuale a Crisis Communication Network Europe (CCNE), care a avut loc la Munchen.
Pentru companiile din Vestul şi cele din Estul Europei există mai multe riscuri comune, dar şi câteva diferenţe, generate în special de nivelul de dezvoltare economică, dar şi de specificul cultural şi trendurile regionale. Pe lângă primele patru ameninţări din topul clasamentului, scrutinele electorale de anul viitor şi intensificarea discursului extremist sunt îngrijorări împărtăşite de organizaţii indiferent din ce regiune a UE provin. În plus, companiile cu activitate în Europa de Vest semnalează ascensiunea mult prea rapidă a inteligenţei artificiale în raport cu cadrul de reglementare rămas în urmă.
Din această perspectivă, integrarea gestionării riscurilor şi a crizelor cu transformarea digitală este considerată crucială, necesitând coordonarea între diferite departamente şi înţelegerea complexităţii tehnologiei, a datelor şi a mediilor de operare.
”În privinţa previziunilor pentru România, de remarcat este faptul că anul viitor va fi unul extrem de dinamic din perspectivă politică, fiind primul an în care România are alegeri pe toate fronturile. În acest context, mesajele populiste şi intoxicările mediatice, cu efect inclusiv în ceea ce ţine de predictibilitatea fiscală, vor pune companiile în situaţii problematice, putând genera uşor crize de comunicare”, arată Ana Maria Gardiner, managing partner Lighthouse PR.
