Analişti: Ar fi de preferat un deficit mai mare cu o componentă de investiţii puternică

Combaterea crizei este în primul rând în mâna guvernului, iar un deficit bugetar ridicat, orientat pe investiţii ar putea susţine creşterea economică, spune analistul economic Radu Limpede.

"Sunt pentru un program foarte ferm de depăşire a crizei de încredere pe care o aveam în acest moment, şi cel mai probabil asta înseamnă asumarea unui deficit mai mare, dar cu o componentă investiţională foarte puternică", a spus Radu Limpede.

De aceeaşi părere este şi Marius Stăncescu, preşedintele grupului de servicii financiare integrate Riff Holding International.

"Nu cred ca cea mai buna idee e sa menţinem un deficit extrem de scăzut, la 2%. Nu cred că cea mai bună idee este să limităm investiţiile publice. Dimpotrivă: ar trebui să aducem această prognoză într-un echilibru al unui deficit bugetar de aproximativ 3% şi în acelaşi timp să menţinem totuşi o creşere economică ridicată", consideră Marius Stăncescu.

Realizarea acestui echilibru ar atrage de fapt interesul investitorilor străini pentru România, subliniază Stăncescu.

"Un echilibru cu menţinerea unei creşteri economice de peste 3,5-4% nu ar face decât să sporească interesul investitorilor străini pentru România ştiut fiind faptul că nu mai sunt multe state în care se poate investi profitabil în momentul de faţă", spune acesta.

Lucrurile trebuie făcute treptat, spune însă Radu Craciun, Director de Investiţii Interamerican. În prima parte a anului guvernul va urmări mai ales ajustarea deficitului de cont curent. În măsura în care această ajustare se va produce, putem să ne gandim în a doua jumatate a anului la o politică monetară mai relaxată, la o politică fiscala mai expansiva şi chiar la o revizuire a deficitului bugetar, mai spune acesta. De altfel, un deficit bugetar de 3% ar putea fi în aceste condiii de preferat unuia de 2%.

"Deficitul bugetar este doar una dintre variabilele bugetului. Foarte importantă însă este şi structura cheltuielilor. Un deficit de 3%, dar axat cu predilecţie pe cheltuieli de investiţii, pe crearea de locuri de muncă poate în ultimă instanţă să fie mai puţin negativ decât unul de 2%, care este cantonat doar în zona creşterilor de salarii", a subliniat Radu Crăciun.