Avansul înregistrat în primul semestru al acestui an în sectorul industrial, de 5,9%, s-a temperat faţă de prima jumătate a anului trecut, când se înregistrase o creştere de 6,5% faţă de intervalul similar din anul anterior. Sectorul agricol a înregistrat cea mai mare scădere, de 10,9% în al doilea trimestru al anului comparativ cu acelaşi interval al anului trecut, însă acest declin a fost anticipat de analişti.
"Factori îngrijorători sunt evoluţia destul de slabă a industriei, probabil şi pe fondul aprecierii leului, precum şi faptul că impozitele sunt încă pe minus, cu toate că încasările din taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi accize şi-au revenit", a declarat, pentru NewsIn, şeful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.
Vicepreşedintele Chartered Financial Analyst (CFA), Dragoş Cabat atrage şi el atenţia asupra avansului sub aşteptări al sectorului industrial. "Datele arată că industria nu este competitivă, deoarece România se bazează pe sectoare cu o valoare adăugată mică, precum textilele. În domeniul auto sau în cel al echipamentelor, evoluţia este mai bună, însă, în condiţiile în care cresc şi salariile, nu mai suntem competitivi faţă de alte state", a explicat Cabat.
Vicepreşedintele CFA a concluzionat că "per total, datele confirmă, poate cu întărziere, că, în ultimii ani, creşterea economică a fost nesănătoasă, s-a bazat pe consum, nu pe o mărire a productivităţii".
"Pentru a observa o creştere durabilă ar trebui să înregistrăm un avans sănătos al investiţiilor străine şi o mai bună absorbţie a fondurilor europene", a adăugat Cabat.
El pune scăderea încasărilor din impozite pe seama reducerii veniturilor colectate din impozitul pe profit şi consideră că evoluţia reflectă o scădere a profiturilor companiilor. "Accizele au crescut, salariile la fel, ceea ce înseamnă că impozitul pe profit a fost cel care a tras în jos încasările. Acest lucru indică o scădere a profiturilor companiilor, mai puţin ale celor din sectorul bancar, şi înseamnă că economia României nu este competitivă", a spus Cabat, pentru NewsIn.
El a menţionat că, în general, cererea s-a bazat pe credite. "Acest lucru, coroborat cu o creştere a salariilor care s-a moderat, a determinat ca o parte a populaţiei să ajungă la un grad maxim de îndatorare", a mai spus Cabat.
Pe partea de utilizare a produsului intern brut (PIB), consumul individual al populaţiei a avansat cu 11% în primul semestru, în uşoară temperare faţă de aceeaşi periodă a anului trecut, când înregistrase o creştere de 11,8%.
Dumitru a pus această evoluţie pe seama unui declin al autoconsumului. "Cifra de afaceri pentru consumul cu amănuntul şi-a revenit, ceea ce înseamnă că autoconsumul a fost cel care a tras în jos indicatorul. Acesta este reprezentat de ce se produce şi consumă în gospodării, de exemplu legume, iar seceta a afectat această componentă", a mai spus Dumitru.
Potrivit şefului departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank România, creşterea exporturilor ca volum este mult mai mică decât cea care se regăseşte în balanţa de plăţi, ca valoare. Dumitru a prognozat o frânare a creşterii economice până la 5% la sfârşitul anului 2007 şi a precizat că, pentru sănătatea economiei, "este important ca industria să îşi revină".
Deficitul balanţei comerciale s-a adâncit în prima jumătate a anului faţă de intervalul echivalent din 2006 iar economistul şef al Unicredit România, Rozalia Pal, pune acest lucru pe seama eliminării taxelor vamale. "Având în vedere că 70% din importuri provin din UE, putem observa acelaşi efect de la începutul anului", a spus Pal. Aceasta consideră că temperarea creşterii consumului este benefică, deoarece poate calma temerile privind supraîncălzirea economiei. Dintre factorii pozitivi pentru evoluţia economiei României, Pal a mai menţionat accelerarea formării brute de capital fix, "care semnalează că se fac investiţii şi că există perspective pozitive".
Economistul şef al ABN Amro Bank România, Radu Crăciun, este de părere că nu se poate vorbi despre "o tendinţă de răcire a economiei, dacă luăm în calcul avântul consumului, care va rămâne puternic în continuare". În privinţa veniturilor din impozite, Crăciun a precizat că se poate observa "o revenire la normalitate, deoarece au frânat cu 0,5% creşterea produsului intern brut (PIB) în al doilea trimestru, faţă de primele trei luni ale anului, când impozitele nete pe produs au temperat avansul cu 1%".
Ciprian Dascălu, senior economist la ING Bank România, consideră că accelerarea investiţiilor indică faptul că ne îndreptăm către o creştere sustenabilă, care trebuie balansată de o temperare a consumului".
"Creşterea consumului a fost mai limitată, în mod surprinzător şi este o veste îmbucurătoare", a adăugat Dascălu. El a menţionat, ca factori negativi, faptul că "execuţia bugetară se află cu mult sub ţinta de deficit de 2,8%", iar ponderea în PIB a încasărilor publice rămâne foarte redusă.
La creşterea produsului intern brut (PIB) cu 5,8% în prima jumătate a acestui an faţă de acelaşi interval don 2006, serviciile au adus 3,2%, construcţiile au adăugat 1,7%, iar industria a contribuit cu 1,6%. În schimb, impozitele nete pe produs au avut o contribuţie negativă, de -0,5%, iar agricultura a tras în jos creşterea economică cu 0,2%.
Cel mai mare avans s-a înregistrat de altfel în primul semestru în construcţii, de 31,6% faţă de primele şase luni din 2006. Valoarea adăugată brută din sectorul serviciilor a urcat cu 6,3%, industria a afişat un plus de 5,9%, în timp ce valoarea adăugată în sectorul agricol a scăzut cu 6,1%, iar impozitele nete pe produs s-au diminuat cu 4,2%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Ponderea cumulată a construcţiilor şi serviciilor în PIB a urcat în primul semestru al acestui an la 58,2%, faţă de 56,4% în prima jumătate a anului trecut.
Pe partea de utilizare a PIB, cererea internă şi-a continuat în primul semestru avansul într-un ritm susţinut, de 12,8% faţă de prima jumătate a anului trecut, susţinută de creşterea consumului individual al populaţiei cu 11%, în uşoară temperare faţă de aceeaşi periadă a anului trecut, când se înregistrase un avans de 11,8%.
Formarea brută de capital fix (FBCF), în care intră investiţiile în bunuri durabile, a avansat cu 18,6% în prima jumătate a acestui an, în accelerare faţă de prima jumătate a anului trecut, când avansul acestui indicator a fost de 11,9%.
Produsul intern brut al României a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu 5,6% în faţă de acelaşi interval din anul trecut până la 86,75 miliarde lei (26,43 miliarde euro), mai puţin decât estimau analiştii. În primul semestru al anului, creşterea economică s-a temperat la 5,8%, faţă de 7,4% în prima jumătate a anului trecut.
Sursa: NewsIn
