Analiştii estimează că Banca Centrală Europeană va menţine joi dobânda cheie la 4,25%

Indicele RBS/Markit Eurozone Purchasing Managers (PMI) pentru companiile de servicii, care domină economia celor 15 ţări membre ale zonei euro, a căzut în iulie la un nivel minim al ultimilor cinci ani, ceea ce intensifică discuţiile privitoare la o stagnare a blocului economic european.

Statistici separate au indicat că vânzările cu amănuntul din zona euro, un indicator pentru cererea de consum, au înregistrat în iunie cea mai mare scădere anuală înregistrată vreodată, confirmând că scumpirea energiei şi alimentelor începe să reducă puterea de cumpărare a oamenilor.

Ieftinirea petrolului a creat o oarecare speranţă că economia se va revigora în trimestrul al patrulea din 2008, spun economiştii, care cred, totodată, că este posibilă o încetinire a creşterii în trimestrul al doilea şi că perspectivele economice pentru perioada iulie-septembrie sunt sumbre.

"Este chiar rău", a spus economistul Gilles Moec de la Bank of America. "Nu putem exclude posibilitatea unui trimestru de creştere economică negativă, pentru că ne apropiem de aşa ceva", a adăugat Moec.

Statisticile care descriu un tablou sumbru pentru economia zonei euro au accentuat aşteptările ca BCE să menţină dobânda de politică monetară nu doar la şedinţa de joi, ci pentru întreg restul anului.

Deşi bancherii centrali europeni sunt îngrijoraţi din cauza inflaţiei, care a atins în iulie un nivel record de 4,1%, de două ori peste cel ţintit de instituţia cu sediul la Frankfurt, este posibil ca încetinirea creşterii economice să scadă presiunea asupra preţurilor.

"Statisticile pentru vânzările cu amănuntul din zona euro pentru iunie sunt ultimele dintr-o serie de date economice foarte slabe şi vor întări poziţia bancherilor centrali europeni cu atitudine mai ponderată în încercarea de a bloca cererile de înăsprire a politicii monetare", a estimat economistul Martin van Vliet, de la ING.

Banca Centrală Europeană a majorat în iulie dobânda sa de politică monetară de la 4% la 4,25%, invocând nevoia de a ancora aşteptările inflaţioniste şi pentru a transmite un semnal referitor la negocierile salariale în curs, pentru ca acestea să nu aibă ca rezultat creşterea excesivă a lefurilor.

Sursa: NewsIn