Analiştii locali consideră excesiv de pesimiste opiniile analiştilor externi cu privire la România

"În ultima perioadă, mass media a reflectat opiniile unor analişti străini care în esenţă anticipau o agravare a problemelor cu care se confruntă România, situaţie sintetizată prin: creşterea deficitului extern la 17-18%, creşterea dobânzii de politică monetară a BNR (Banca Naţională a României n.r.) la peste 12%, deprecierea cursului EUR-RON la peste 4 şi scăderea solidităţii sistemului bancar până la limita de avarie. Astfel de evaluări pripite sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât vin într-un moment în care nivelul de sensibilitate al investitorilor străini este destul de ridicat faţă de toate ţările emergente", se arată în comunicatul Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Una din problemele cu care se confruntă România şi care se regăseşte cu predilecţie în opiniile exprimate este cea a dezechilibrului extern, care în ultimul an s-a adâncit la 13,9% din produsul intern brut (PIB).

"Cu toate acestea, nivelurile de 17-18%, sau chiar mai mult anticipate de agenţii de rating sau analişti internaţionali în unele cazuri, sunt mai degrabă reacţii exagerate care iau mai puţin în considerare realităţile economie româneşti sau exclud anumite elemente particulare cu caracter temporar petrecute în primul an de aderare la UE", susţin analiştii AAFBR.

Aceştia argumentează că, un exemplu în acest sens a fost accelerarea deficitului balanţei comerciale în anul 2007, răspunzător de expansiunea deficitului de cont curent, ce a avut la bază o serie de factori, precum amânări ale importurilor din 2006 în condiţiile eliminării taxelor vamale, modificări ale metodologiei de înregistrare a importurilor din Uniunea Europeană (UE) şi o apreciere nesustenabilă a monedei naţionale în prima parte a anului trecut.

"De aceea, o estimare liniară a creşterii deficitului de cont curent al României, în condiţiile în care factorii menţionaţi anterior e puţin probabil să se repete, nu se justifică. Mai mult, evoluţiile ultimelor trei luni arată calmarea semnificativă a creşterii deficitul balanţei comerciale, ca urmare a încetinirii puternice a importurilor, dar şi a accelerării concomitente a exporturilor. Aceste evoluţii arată o reacţie neaşteptat de rapidă a economiei româneşti la revenirea cursului de schimb la niveluri care reflectă mai corect competitivitatea economiei româneşti", se mai arată în comunicat.

Tocmai ameliorarea economiei româneşti împiedică, în prezent, o reluare a deprecierii excesive a leului, iar posibilitatea ca dobânda de politică monetară să depăşească 12% pe an şi moneda naţională să se deprecieze la 4 lei/euro pare incoerentă, având în vedere promptitudinea cu care a reacţionat economia României la deprecierea limitată a leului, susţin analiştii.

"Întărirea treptată a restrictivităţii politicii monetare prin creşterea dobânzii cheie, măsuri administrative suplimentare, dar şi menţinerea rezervelor minime obligatorii la un nivel foarte înalt s-au materializat în creşterea dobânzilor bancare pe termen scurt. Este greu însă de vorbit în actualele condiţii despre o criză sistemică a sectorului bancar, aşa cum se aud unele opinii din afara României", se mai arată în comunicatul AAFBR.

Prin rezervele minime obligatorii impuse băncilor comerciale de Banca Naţională a României (BNR), 40% din resursele în valuta atrase de la clienţi sunt plasate în cont la banca centrală şi, respectiv, 20% din cele în lei.

O nevoie suplimentară de lei ar putea apărea ca urmare a creşterii volumului de plăţi la buget sau a accelerării creditelor de consum în unele perioade, cum ar fi de exemplu în ajunul sărbătorilor de Paşti.

"Considerăm că banca centrala are instrumentele necesare să injecteze lichiditate în piaţa interbancară – activitate curentă realizată de toate mările bănci centrale în sisteme financiare în care acestea sunt creditoare nete. Faptul că şi BNR s-ar putea regăsi de acum înainte în postura de creditor net ar fi, în ultimă instanţă, un semn de normalitate", consideră analiştii financiar-bancari.

Analiştii concluzionează că economia României ar putea creşte în acest an la un nivel robust, mai ales în condiţiile în care se aşteaptă o încetinire a creşterii economice la nivel mondial. "Rezultatele foarte bune din primele două luni - cum sunt accelerarea industriei, în special a industriei bunurilor de capital, a construcţiilor şi exporturilor, dar şi a vânzărilor cu amănuntul - sunt semnale încurajatoare pentru economia românească, ce păstrează totuşi un decalaj important faţă de economiile mature în ceea ce priveşte competitivitatea", se mai arată în comunicat.

Din Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România fac parte Lucian Anghel, Radu Crăciun, Ionuţ Dumitru, Florian Libocor, Dorin Boboc, Dan Bucşa, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, Cătălina Constantinescu, Georgiana Constantinescu, Ciprian Dascălu, Florin Dolea, Dana Dragu, Florin Ilie,  Dragoş Neacşu, Rozalia Pal, Răzvan Paşol şi Cătălin Păuna.

Sursa: NewsIn