"Nu intră România în zona euro când vrea. Noi putem să ne propunem şi 2015, 2017 sau 2019, dar credeţi că atunci când doreşte România să intre în zona euro contează? În primul rând, este important când ne percep "granzii" din uniunea monetară că avem o economie compatibilă cu zona", a declarat analistul economic Daniel Dăianu.
El consideră că amânarea ţintei de adoptare a monedei unice va fi percepută ca un semn de realism.
"Este un semnal de realism, pentru că nimeni nu credea că intrăm în 2015. Ţintele, obiectivele unei ţări trebuie să aibă şi credibilitate. Nu este nimic suprinzător. Surprinzător ar fi fost de plidă dacă Cehia, care întruneşte multe dintre condiţiile de aderare la zona euro, ar spune, fiind invitată să adere, că nu vrea. Dar în cazul Cehiei există un euroscepticism la nivelul elitelor politice. Ei nu agreează integrarea de adâncime în UE", a explicat Dăianu.
De asemenea, analistul economic Matei Păun susţine că autorităţile dau dovadă de realism prin intenţia de a revizui calendarul aderării la euro.
"Mi se pare că este o decizie care s-a lăsat mult aşteptată. Nu facem decât să intrăm într-o zonă de normalitate în ceea ce priveşte unele aşteptări rezonabile. Insistenţa autorităţilor asupa termenului de 2015 era luată în derizoriu de investitorii străini. Nimeni nu credea în aşa ceva. Este foarte bine că am reintrat într-o zonă de bun simţ", consideră Matei Păun.
Adoptarea euro nu este mijlocul pentru a realiza dezvoltare economică
Pe de altă parte, analiştii economici susţin că adoptarea euro nu este mijlocul pentru a obţine dezvoltare economică.
"Adoptarea euro nu este mijlocul pentru a realiza dezvoltare economică. Prin competitivitate şi dezvoltare economică ne putem apropia de aderarea la zona euro. Unor ţări din UE le-a creat sentimentul creşterii prosperităţii pentru că au scăzut dobânzile, pentru că a crescut creditul şi aşa mai departe. Au trăit mult peste posibilităţile lor aceste ţări, iar acum plătesc", a mai spus Daniel Dăianu.
Pe de altă parte, Matei Păun susţine că adoptarea unei ţine ar putea avea efect stimulativ asupra populaţiei, însă pot interveni şi subterfugii pentru atingerea ei.
"Cel mai bine este să ne vedem de treabă şi să implementăm reforme fără să înaintăm date, pe care oricum le vom depăşi. Din momentul în care menţionezi o dată fermă, ca şi ţintă, pe de o parte poate să motiveze lumea, dar pe de altă parte se pot inventa tot felul de scurtături şi de subterfugii ca să ajungem totuşi acolo fără ca noi să fim pregătiţi pentru aşa ceva. Aşa s-a întâmplat cu intrarea în Uniunea Europeană. Poate că nu ne-ar fi stricat să fi intrat cu doi sau trei ani mai târziu, dar să fi fost mai bine pregătiţi", spune Păun.
El consideră că, în cazul în care România va intra mai devreme în zona euro şi va fi nepregătită, mai devreme sau mai târziu va suporta consecinţele.
"Noi am intrat pe uşa din spate în UE şi în contul unor compromisuri pe care le-am făcut. Îmi este teamă că, dacă ne legăm de un anumit an, nu vom face decât să reptetăm acest lucru şi să forţăm anumite compromisuri pe care evident că le vom plăti la un moment dat. Grecia a intrat prea devreme în zona euro, iar acum plăteşte consecinţele. Au existat nişte politicieni la un moment dat care au fost dispuşi să intre cu orice preţ", a explicat Păun.
În schimb, consultantul financiar Bogdan Baltazar consideră că 2016 ar putea fi un termen stimulativ şi consideră revizuirea ţintei de aderare la euro ca un semnal înţelept.
"Este un anumit semnal în ce priveşte necesitatea unui timp suplimentar ca să ne încadrăm în criteriile pentru intrarea în mecanismul cursului de schimb. Nu este un semnal extraordinar, dar pe de altă parte mulţi ar considera că este un semnal înţelept, în sensul că vrem să intrăm când suntem pregătiţi. Se vorbeşte de 2016. Mi se pare un termen rezonabil şi stimulativ", a spus Baltazar.
Premierul Emil Boc a declarat marţi că la sfârşitul lunii aprilie, după consultări între Guvern, Preşedinţie şi BNR, se va decide dacă este oportună amânarea datei de aderare la moneda euro.
Potrivit unui draft de program de convergenţă privind trecerea la moneda euro, Guvernul ar fi renunţat la data de 1 ianuarie 2015 ca obiectiv pentru trecerea la moneda euro şi a avansat doar intervalul 2013-2014 pentru intrarea în mecanismul european al ratelor de schimb, o etapă premărgătoare procesului.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
