Analistii straini spun ca BNR a redus rata dobanzii prea mult si prea rapid

Reducerea agresivă a ratei dobânzii de politică monetară, la banca centrală a României, a declanşat iar îngrijorările pieţei că autorităţile de reglementare nu fac destul ca să combată inflaţia şi sunt prea preocupate de întărirea leului, relatează, miercuri, Reuters.

Inflaţia este o problemă economică majoră a României, care a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie şi se luptă cu presiunea preţurilor stârnită de cererea internă puternică, în contextul în care afacerile şi consumatorii se adaptează la standardele Uniunii Europene.

Scăderile recente ale creşterii anuale a preţurilor, care a atins în ianuarie nivelul minim record de 4% din perioada postcomunistă, au convins Banca Naţională a României (BNR) să reducă rata dobânzii principale cu 75 de puncte de bază, la 8%.

Analiştii economici spun, însă, că decizia surprinzătoare a BNR sugerează că instituţia financiară subestimează riscul preţurilor viitoare. Analiştii estimează că solicitările de creşteri salariale şi accelerarea investiţiilor vor accentua inflaţia.
'Inflaţia este joasă, dar este greu de crezut că se va menţine acelaşi ritm al dezinflaţiei', a spus analistul economic Iwona Pugacewicz-Kowalska, de la Citigroup din Polonia, citată de Reuters.

'Riscurile actuale, relaxarea politicii monetare şi o criză politică generează presiuni potenţiale nefavorabile reducerii ratei dobânzii. Este nevoie de mai multă prudenţă', a mai spus analista de la Citigroup.
Coaliţia de guvernare de la Bucureşti, care a fost aproape de destrămare din cauza crizelor de personalitate şi a disputelor pentru posturi, vrea să urce deficitul bugetar la 2,8% din produsul intern brut (PIB) în 2007, faţă de 1,7% din 2006.

Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional spun că un astfel de buget într-o economie care creşte anual cu abia 7% este evident expansionist.
Banca centrală a României s-a zbătut să convingă pieţele că urmăreşte atent ţintele de inflaţie, de când le-a adoptat, în 2005.
BNR nu şi-a atins ţinta de inflaţie fixată pentru sfârşitul lui 2005 şi mulţi observatori au bănuit că banca a încercat, de fapt, să urmărească două obiective antagoniste: atingerea ţintei de inflaţie şi împiedicarea unei întăriri prea accentuate a leului.

În a doua jumătate a anului trecut, BNR şi-a accelerat lupta împotriva inflaţiei şi, cu ajutorul înăspririi politicii monetare cu 125 de puncte de bază, a reuşit aproape să înjumătăţească inflaţia şi să o împingă în mijlocul ţintei fixate pentru sfârşitul lui 2006, între 4 şi 6%.

O serie de analişti şi reprezentanţii FMI spun, însă, că ţinta BNR pentru anul acesta ar putea fi prea ambiţioasă, deoarece banca pare să încerce iar să dezamorseze presiunile de întărire a leului.
'Sunt prinşi între inflaţie şi cursul valutar şi măcar cineva de la banca centrală a României mai este îngrijorat din cauza aceasta', a spus Lars Christensen, analist la Danske Bank, în Copenhaga.

'Scăderea ratei dobânzii ar putea fi o încercare de slăbire a monedei', a adăugat Christensen, citat de Reuters.
Leul a fost una dintre monedele europene care au avut o evoluţie foarte bună în 2006, apreciindu-se cu 10% faţă de euro, pe fondul cererii puternice a străinilor care au mizat pe o creştere economică robustă a României în cadrul Uniunii Europene.

Moneda a alunecat uşor, după ce a atins cotaţia maximă din ultimii patru ani faţă de euro, în ianuarie şi a ajuns, luni, la cotaţia minimă din ultimele 12 zile, după scăderea ratei dobânzii, la sfârşitul săptămânii trecute, la BNR.
Christensen a spus că actuala rata a dobânzii de 8% ar putea fi prea joasă, ca să compenseze investitorii pentru riscurile economice, mai ales deficitul de cont curent cu două cifre al României, care accentuează posibilitatea unei vânzări masive de monede.

'Există un risc semnificativ pentru o vânzare masivă de lei', a avertizat Christensen, într-un studiu. 'Leul este supraevaluat cu cel puţin 20%, potrivit modelelor noastre pentru preţ corect', a precizat analistul de la Danske Bank, citat de Reuters.

Analiştii economici au mai spus că acolo unde scade inflaţia principală, majoritatea celorlalţi indicatori arată o accentuare a presiunii preţurilor.
Creşterea salarială lunară din decembrie 2006 a fost cea mai rapidă din 1990. Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 24%, în 2006 şi inflaţia core, calculată fără costurile administrative, a urcat în ianuarie.

'Tendinţa inflaţiei core a fost complet ignorată de data aceasta', arată, într-un studiu, analiştii de la ABN Amro. 'Cursul de schimb este un factor pentru care BNR se poate să fi preferat să ignore inflaţia core', au mai spus analiştii de la ABN Amro, citaţi de Reuters.