Analiză: BNR are motive să taie dobânda cheie la următoarea şedinţă

Analiştii pieţei financiare spun că la şedinţa din 2 mai boardul Băncii Naţionale a României (BNR) ar avea argumente solide pentru tăierea, cu 0,25% sau chiar 0,50% a dobânzii sale cheie. Aceştia nu exclud însă o atitudine prudentă a BNR, de menţinere a nivelului actual de 7,50%, datorată instabilităţii politice.

Totodată, analiştii se aşteaptă şi la o posibilă reducere, de mică amplitudine, a nivelului rezervelor obligatorii. Separat de argumentele economice care ar justifica reducerea rezervelor obligatorii, ei consideră că şi guvernatorul Mugur Isărescu ar fi lăsat să se înţeleagă că banca centrală 'meditează' asupra acestui lucru.

Analistul Credit Europe Bank, Melania Hăncilă: 'Mă aştept ca banca centrală să menţină, pe 2 mai, rata dobânzii de politică monetară şi rata rezervelor minime obligatorii. Deşi  previziunile privind inflaţia sunt mult mai bune decât se aştepta, e posibil ca banca centrală să fie mai prudentă din cauza instabilităţii politice'. Ea nu a exclus o reducere a dobânzii cheie şi a menţionat că se aşteaptă ca, până la sfârşitul anului, BNR să scadă dobânda anuală cheie până la 7,00%, dacă inflaţia nu se va accentua.

Economistul şef al ING Bank România, Florin Cîţu, se aşteaptă ca banca centrală să scadă, miercuri, dobânda cheie la 7,25% pe an. Pe de altă parte, observă Cîţu, există elemente care ar putea favoriza o tăiere mai mare a dobânzii de politică monetară. 'Aprecierea leului şi nivelul sub aşteptări al inflaţiei favorizează o scădere a ratei dobânzii de politică monetară cu 50 puncte procentuale', a spus Cîţu pentru NewsIn.

Economistul şef al ING Bank România vede şi un al treilea scenariu, 'vigilent', în care banca centrală ar putea include în calculele sale de calibrare a politicii monetare şi criza politică actuală, cu efectul său previzibil în creşterea cheltuielilor bugetare. Astfel, avertizează Cîţu, o posibilă alunecare a cheltuielilor bugetare de natură să adâncească deficitul fiscal, ca urmare a instabilităţii politice, 'ar putea fi un argument pentru o abordare mai vigilentă'.

Şeful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru: 'Ar fi toate condiţiile necesare pentru o tăiere de dobândă cu 0,50 puncte procentuale până la 7,00% pe an, deoarece în luna martie inflaţia a atins un  minim istoric de 3,66% faţă de perioada similară de anul trecut, iar previziunile privind evoluţia inflaţiei în perioada următoare sunt, de asemenea, bune'. Dumitru a estimat că inflaţia ar putea să se situeze, la sfârşitul acestui an, între 4,00 şi 4,50%, dar mai aproape de limita inferioară a intervalului, aşa că se aşteaptă ca BNR să relaxeze politica monetară.

'În plus, aprecierea leului este ruptă de realitate, în condiţiile în care deficitul de cont curent este foarte mare. De aceea e posibil ca BNR să reducă dobânda, ca o încercare de atenuare a presiunilor de apreciere a monedei naţionale', a mai spus Dumitru pentru NewsIn. Cât priveşte rezervele minime obligatorii, Dumitru nu crede că BNR se grăbeşte să le reducă, 'mai ales că eficienţa rezervelor e redusă pentru că s-au mutat multe credite în străinătate'. Dumitru se aşteaptă ca BNR să scadă treptat rezervele obligatorii pentru a vedea şi efectele create de aceste măsuri.

Economistul Florian Libocor crede, însă, că 'banca centrală nu va mişca, pe 2 mai, rata dobânzii de politică monetară, în ciuda performanţelor pe dezinflaţie', pentru că s-ar putea să aştepte să vadă noutăţile în plan fiscal anunţate de guvernanţi pentru luna mai. 'E posibil, însă, să taie cu câte 5 puncte procentuale ratele rezervelor minime obligatorii în lei şi valută' (aflate în prezent la 40% la cele în valută şi 20% la cele în lei). 'Necesitatea reducerii rezervelor minime obligatorii a fost comentată încă de la finalul anului trecut în sistemul bancar, iar momentan nu ar disturba piaţa, ci ar putea fi absorbită de către aceasta, fără a deteriora situaţia financiară', a mai spus Libocor.

Economistul şef al ABN Amro Bank România, Radu Crăciun:'Cred că BNR va menţine, pe 2 mai, rata dobânzii de politică monetară, dar nu exclud o scădere a rezervelor minime obligatorii la lei, ceea ce ar putea aduce un plus de lichiditate în piaţă'. Crăciun a explicat că, prin scăderea rezervelor, BNR ar micşora şi dezavantajul competitiv apărut între băncile care activează în România ca subsidiare ale unor bănci străine şi cele care sunt prezente ca sucursale directe ale unor asemenea bănci din afara ţării şi care nu trebuie să constituie rezerve minime obligatorii atât de ridicate, motiv pentru care costurile înregistrate de cele din urmă sunt mai mici.

Economistul şef al UniCredit România, Rozalia Pal, se aşteaptă ca BNR să menţină dobânda cheie la 7,50%, iar în ce priveşte rezervele minime obligatorii se aşteaptă la o scădere progresivă a acestora, dar nu neapărat din 2 mai. 'Nu cred că mai e loc pentru încă o reducere a ratei dobânzii, în condiţiile în care la ultimele două şedinţe BNR a scăzut-o cu 1,25 puncte procentuale. Pe de altă parte, riscurile inflaţioniste sunt aşteptate să apară abia din a doua parte a anului, motiv pentru care nu cred că există riscul unei creşteri a ratei dobânzii pe termen scurt', a spus Pal.

Şef de departament în cadrul trezoreriei Volksbank, Ciprian Mihai: 'E posibil ca BNR să reducă, miercuri, dobânda la 7,00% pe an sau să o menţină la nivelul actual de 7,50% pe an. Ar fi binevenită o scădere a acesteia din punct de vedere al fluxurilor speculative, mai ales că inflaţia e sub control, atât în ce priveşte nivelul actual, cât şi anticipaţiile legate de aceasta'. Mihai a adăugat că nu crede că banca centrală va modifica rezervele minime obligatorii pe 2 mai.

Dealerul şef al Băncii Transilvania, Ioan Bîrle, se aşteaptă ca BNR să menţină, atât rata dobânzii de politică monetară, cât şi rata rezervelor minime obligatorii. 'E puţin probabil să scadă dobânda cheie de trei ori consecutiv. În Statele Unite s-a întâmplat acest lucru, dar operaţiunea a decurs mult mai transparent, în condiţiile în care toată lumea ştia că în etapele următoare aveau să aibă loc asemenea mişcări', a explicat Bîrle. El a adăugat că, în ultima sa intervenţie, guvernatorul băncii centrale a spus că se gândeşte la sc 59;derea rezervelor minime obligatorii dar nu a dat de înţeles mişcarea ar urma să vină imediat.


Sursa: NewsIn