ANALIZĂ - Creşterea dobânzilor la depozite nu rezolvă problema economisirii

Creşterea dobânzilor la depozite este o reglare firească a pieţei, după scumpirea altor surse de finanţare - Pal

"Are loc o reglare a pieţei, în condiţiile în care celelalte surse de finanţare s-au scumpit, ceea ce determină băncile să se orienteze către atragerea de depozite de la clienţi, ca sursă mai ieftină de lichiditate. Stimularea economisirii este binevenită, având în vedere avântul pe care l-a luat creditarea în ultimii ani", a declarat Rozalia Pal, senior economist la Unicredit Ţiriac Bank, pentru NewsIn. Ea a adăugat că, deocamdată, diferenţa între economisire şi creditare nu constituie o problemă, dar ar putea deveni, pe termen lung, în cazul în care discrepanţa se adânceşte.

Voinea: Nu poţi stimula economisirea cu impozit de 16% pentru dobânda la depozite

Directorul Grupului de Economie Aplicată, Liviu Voinea, spune că este dificil de apreciat dacă băncile se confruntă cu o lipsă a lichidităţii, dar nu exclude această posibilitate, inclusiv pentru băncile-mamă.
"Eu cred că problema economisirii nu va fi rezolvată prin astfel de dobânzi la depozite, în condiţiile în care, în România, rata economisirii este de 13% din produsul intern brut, jumătate din media europeană", a declarat Voinea, pentru NewsIn. "Economisirea nu poate fi stimulată decât printr-o scădere forţată a consumului sau prin schimbarea politicii fiscale. Nu poţi stimula economisirea cu impozit de 16% pentru dobânda la depozite", a adăugat Voinea.

Banca Naţională  a României a majorat dobânda de politică monetară cu două puncte  procentuale, până la 9,5%, de la sfârşitul lui octombrie până în prezent. În acelaşi interval, creditele au continuat să crească într-un ritm mai alert decât depozitele, cu 18,7%, faţă de 16,5% în cazul economisirii. Un alt aspect îl reprezintă faptul că, în ciuda avertismentelor băncii centrale în cazul împrumuturilor în valută şi cu toate că dobânzile sunt mai mari pentru economiile în lei decât pentru cele în monede străine, populaţia continuă să prefere valuta, atât pentru credite, cât şi pentru depozite. În intervalul octombrie 2007 - februarie 2008, economiile gospodăriilor în valută au crescut cu 26,8%, iar cele în lei cu 16,2%. De asemenea, împrumuturile populaţiei în valută au crescut cu 34,3% din octombrie până în februarie, în timp ce creditele în lei au avansat cu 8,4%.

O alternativă la depozitele la termen o reprezintă conturile curente lansate de multe dintre băncile din România, pentru care dobânda este comparabilă celei unui depozit la termen, dar care prezintă avantajul că permit oricând retrageri sau depuneri, fără ca dobânda plătită pentru sumele din cont să fie afectată. În cazul unui depozit la termen, clientul pierde mare parte din dobânda cuvenită în cazul în care decide să-şi retragă banii înainte de scadenţă. Un alt avantaj îl reprezintă faptul că, pentru dobânda primită la un cont curent, clientul nu plăteşte impozit, în timp ce, în cazul unui depozit la termen, impozitul este de 16%.De asemenea, unele banci au ales să integreze acest tip de cont curent cu dobândă ridicată în pachete care includ carduri sau servicii bancare prin internet, permiţând o mai uşoară gestionare a resurselor.

Statisticile demonstrează orientarea populaţiei către acest tip de conturi curente, în condiţiile în care, în intervalul ianuarie 2007 - ianuarie 2008, soldul acestora (atât în lei, cât şi în valută) aproape s-a dublat. La sfârşitul lui ianuarie, plasamentele în conturi curente ale populaţiei însumau 27,6 miliarde lei (aproximativ 7,4 miliarde euro), potrivit datelor băncii centrale. Comparativ, în acelaşi interval, depozitele la termen în lei au avansat cu 19%, iar cele în valută cu 59%.

Băncile nu au reuşit să vină cu instrumente atractive de economisire pe termen mediu şi lung - Baltazar

Una dintre sursele pentru eventualele probleme de lichiditate pe care băncile le pot întâmpina este discrepanţa între maturitatea redusă a depozitelor şi cea a creditelor, acordate pe termen lung.
"Maturitatea medie a unui depozit este de aproximativ trei luni, dar tot statistic, ştim că multe dintre clienţi aleg să-şi prelungească depozitele. E şi vina băncilor, care nu reuşit să vină cu produse şi instrumente atractive de economisire pe termen mediu şi lung", a declarat Bogdan Baltazar, membru în consiliul de administraţie al BRD-SocGen. El consideră că băncile cele mai expuse la probleme de lichiditate sunt cele care nu au acţionari străini puternici.

Multe dintre băncile din România şi-au majorat, în acest an, dobânzile plătite la instrumentele de economisire, sau au lansat pachete de produse noi, unele formate din depozite răsplătite cu dobândă ridicată şi plasamente în fonduri de investiţii. Dobânzile pentru depozitele în lei pot ajunge, chiar şi pentru scadenţe mai reduse - de 45 de zile până la trei luni, la 10 - 10,5% pe an. În cazul depozitelor la termen în lei atrase pentru un interval mai lung, de exemplu de un an, dobânzile anuale pot depăşi nivelul de 14%.

O altă posibilitate o reprezintă instrumentele de economisire care includ o componentă investiţională. Mai concret, clientul plasează o parte din banii economisiţi într-un depozit, restul mergând către gestionarea în cadrul unui fond de investiţii. În acest caz, câştigul rezultat din dobânda plătită la depozit poate fi diminuat de eventuale scăderi de randament ale fondurilor pentru care se optează. Riscul este cu atât mai mare cu cât ponderea, în aceste fonduri, a investiţiilor în acţiuni pe pieţele de capital sau în alte instrumente riscante creşte, în contextul turbulenţelor de pe pieţele bursiere, care au suferit pierderi semnificative în ultimele luni.
Randamentele fondurilor de investiţii cu grad mai ridicat de risc, pentru care plasamentele se fac preponderent în acţiuni bursiere, au scăzut semnificativ în ultimul an, în timp ce multe dintre fondurile mai sigure, dar mai puţin profitabile, formate în mare parte din investiţii sigure, precum titlurile de stat, depozitele sau obligaţiunile, au reuşit si aibă în continuare randament pozitiv.


Sursa: NewsIn