Argumentul pro: O cotă mai mică înseamnă o colectare mai eficientă
Cercetările empirice arată că adoptarea unei cote mai mici ca valoare este puternic corelată cu gradul de plată a taxelor, sintetic-cu cât cota este mai mică, cu atât este mai mare probabilitatea de a fi colectată.
Experţii vorbesc de un trend în privinţa introducerii cotei unice, ce se manifestă consistent şi coerent, şi ce porneşte din estul Europei, mergând spre vestul Continentului.
Cum arată reformele fiscale în ţările care au adoptat cota unică?
Estonia este prima ţară, din istoria recentă, care a adoptat, în 1994, cota unică de 26% pentru veniturile persoanelor fizice. A existat o deducere personală de bază, care ulterior a crescut. Impozitul pe profit a fost redus de la 35% la nivelul impozitării veniturilor persoanelor fizice.
Reforma cotei unice de impozitare s-a înscris într-un proces complex, care a venit pe fondul tranziţiei Estoniei către economia de piaţă.
Astfel, cota unică face parte dintr-un plan coerent ce va viza reducerea ratelor de impozitare, după cum urmează: profiturile reinvestite în companie, adică nedistribuite sunt scutite de impozit. Deşi măsura este neagreată de Comunitatea Europeană, datorită fiscalităţii ridicate din statele membre, Estonia a menţinut această prevedere, cu menţiunea că urmează să o adapteze în conformitate cu prevederile şi normele europene în vigoare.
De asemenea, impozitul pe profit va fi redus cu până la 20% în 2009.
Estonia a fost prima ţară europeană care şi-a redus la minimum taxele vamale, şi prima ţară europeană care a avut din 1992 un consiliu monetar, care a avut ca scop controlul şi combaterea inflaţiei.
Lituania a urmat în linii mari modelul Estoniei, dar şi-a asumat doar o parte din angajamentele acesteia. Astfel că tot în 1994, Lituania a adoptat cota unică de impozitare, înregistrând însă cel mai ridicat nivel, de 33%, în raport cu ţările care au adoptat-o ulterior. Ca masura de siguranţă, deducerea personală de bază a fost marită substanţial pentru a proteja contribuabilii cu venituri mici.
Între timp, valoarea cotei unice s-a redus la 27% din iulie 2007, şi a atins nivelul de 24% din 2008.
Relevantă pentru acest stat este dinamica impozitului pe profit care s-a redus de la 29%, cea mai mare valoare înregistrată în ţările baltice, la 15%, reprezentând cel mai scăzut nivel din Comunitatea Europeană.
Letonia a adoptat cota unică de impozitare în 1997, înregistrând un nivel de 25%, similar celui atins de Lituania, la debutul adoptarii cotei.
Conform http://www.vid.gov.lv/default.aspx?hl=2, Letonia a urmat o strategie de concurenţă fiscală ce a condus la reducerea ratei de impozitare a capitalului, atingând acum nivelul de 15%.
Rusia a adoptat cota unică de impozitare în 2001, ce s-a situat la nivelul de 13%. Contributiile sociale sunt regresive, de la 35, 6%, până la 5%, ţintind controlul şi reducerea evaziunii fiscale, în timp ce deducerea personală s-a înscris într-o logică descrescătoare, în funcţie de nivelul venitului.
Impozitul pe dividende a crescut de la 15% la 35% şi impozitul pe profit a ajuns la 35%, de la nivelul de 30%.
Slovacia a adoptat cota unică de impozitare în 2004, aflată la nivelul de 19% pentru profituri, pentru TVA şi pentru veniturile persoanelor fizice, fiind urmată de Georgia în 2005, care a introdus cota unică de 12% pentru veniturile persoanelor fizice. Impozitul pe profit al Georgiei a rămas de 20%, în timp ce contributiile sociale s-au redus la 20%, de la 33%.
La 1 ianuarie 2005, România a adoptat cota unică de 16%, reprezentând impozitul pe venitul global, pe dobânzile bancare, pe câstigurile din tranzacţiile la bursa, pe câştigurile din tranzacţiile imobiliare ale persoanelor fizice si juridice.
Impozitul pe profit a fost redus la 16%, de la 25%.
Reformele fiscale demarate de România s-au înscris într-un proces mai larg de consolidare a mecanismelor economiei de piaţă, prin simplificarea procedurilor adminstrative.
Pe de o parte, introducerea cotei unice de impozitare a urmărit diminuarea nivelului de fiscalitate pentru întreprinderi.
După o perioadă în care inflaţia a atins nivele foarte ridicate, majoritatea companiilor romaneşti au fost decapitalizate. Prin urmare, adoptarea cotei unice de 16% a stimulat relansarea companiilor.
Pe de altă parte, cota unică ţinteşte de asemenea sporirea profitului companiilor. Adoptarea cotei unice de 16% este corelată puternic cu creşterea profitului companiilor, o recapitalizare sau o capitalizare mai bună a acestora. Iar într-o abordare mai largă, relansarea companiilor este corelată pozititv cu sporirea locurilor de munca si cresterea economiei, per ansamblu.
Insă poate cea mai importantă componentă socială influenţată de cota unică este problema economiei subterane, nefiscalizate. Statisticile oficiale aratau că în 2005 ne situam pe un trend ascendent în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă subterane. Introducerea cotei unice a preîntâmpinat această problemă şi a impozitat veniturile, propunându-şi în acest fel să ţină sub control economia subterană a României.
În 2007, Macedonia şi Bulgaria au adoptat cota unică de impozitare pentru veniturile persoanelor fizice, de 12%, respectiv 10%. În cazul Bulgariei, cota unică a devenit operaţională din 2008.
2008 a fost anul în care Albania şi Cehia au introdus cota unică de impozitare, de 10%, respectiv de 15% în cazul Cehiei.
Premierul ceh Mirek Topolanek a propus un pachet legislativ care stipulează reducerea cotei unice la 12,5% în 2009.
În privinţa sectorului corporatist, legea prevede reducerea impozitului pe venit la 21%, de la 24%. Se estimează că impozitul va atinge nivelul de 19% în 2010.
UE nu vrea uniformizarea cotei unice
Comisia Europeană nu consideră prudent şi necesar în acestă configuraţie economică a statelor membre-uniformizarea sistemelor lor de impozitare. Acestea sunt libere să îşi aleagă sistemul de impozitare care răspunde cel mai bine nevoilor şi dificultăţilor lor specifice, atâta vreme cât implementează şi reglementările adoptate la nivel comunitar.
Consecinţele adoptării cotei unice, pe termen scurt şi mediu, se referă la sporirea competiţiei între statele europene, manifestată prin introducerea unei cote mai mici, în raport cu celelalte state, ce are ca finalitate rafinarea continuă a mecanismelor economice din interiorul unui stat, pentru a se menţine la un standard competitiv pe piaţa.
Cum s-a modificat percepţia asupra cotei unice la nivel local, din 2005 până azi?
2006: analiştii economici români şi reprezentanţii FMI consideră că introducerea cotei unice nu este o soluţie sustenabilă pe termen lung, decât dacă va fi dublată de alte măsuri care vor avea ca scop sporirea veniturilor la buget.
În urma studiului realizat de experţi ai FMI, publicat pe site-ul FMI: “Cotele unice, principii şi dovezi”, se arată că introducerea cotei unice la 1 ianuarie 2005 a dus la scăderea în 2005 cu 1% din PIB a sumelor provenite din impozitarea veniturilor persoanelor fizice şi a companiilor.
De asemenea, studiul revelă că ponderea pe care o avea impozitul pe profit în formarea PIB-ului a scăzut de la 2,7% în 2004, la 2,4% în 2005. În mod similiar, ponderea impozitului pe venit în formare PIB a scăzut de la 3% în 2004, la 2,3% în 2005.
2008: sindicatele şi partidele de stânga susţin că taxa stimulează caştigurile speculative.
Economiştii şi partidele de centru-dreapta susţin menţinerea cotei unice de 16%, motivând relevanţa ei pentru creşterea economică.
Sindicatele au argumentat că introducerea cotei unice nu a făcut decât să adâncească inegalitatea socială între persoanele cu venituri mari şi cei cu venituri mici. Sindicaliştii susţin că marii perdanţi în problema menţinerii cotei unice rămân tot persoanele cu venituri mici.
2009: Theodor Stolojan a declarat că actualul Guvern ar putea menţine cota unică, în urma negoierilor cu Fondul Monetar Internaţional, dacă va demonstra că va putea creşte baza de impozitare, care va aduce venituri suplimentare la buget.
Ce impact vor avea modificările propuse de Ministerul Finanţelor pentru Codul Fiscal asupra companiilor româneşti?
Care sunt recomandările liderilor din business? Urmăreşte dezbaterea dintre membrii Guvernului Privat şi Ministrul Finanţelor mâine, de la ora 10.00-, live la The Money Channel.
