Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat vineri că rata anuală a inflaţiei a coborât în iunie la 5,86% de la 5,95% în mai. Faţă de luna anterioară, preţurile de consum au crescut, în medie, cu 0,2%. Preţurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,18%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,42%, iar tarifele la servicii au urcat, în medie, cu 0,43%.
"Scăderea inflaţiei a fost în linie cu aşteptările. Principalii determinanţi au fost preţul combustibilului şi deprecierea leului, fără influenţa cărora am fi avut o inflaţie lunară foarte apropiată de zero. Preţul alimentelor a scăzut, ceea ce înseamnă că cererea agregată se contractă", a declarat pentru NewsIn economistul şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.
Analiştii subliniază că, în România, preţurile de consum sunt foarte sensibile la cursul de schimb, deprecierea leului din iunie fiind vizibilă în inflaţia de bază (core).
"După două luni în care inflaţia de bază a scăzut, în iunie a crescut uşor, ceea ce demonstrează sensibilitatea mărită a preţurilor din România la cursul de schimb, în condiţiile în care cererea şi-a păstrat tendinţa de contracţie", a comentat Nicolaie Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank România, pentru NewsIn.
Creşterea inflaţiei de bază ar putea încetini, însă, relaxarea politicii monetare a BNR. "Banca centrală ar putea adopta o atitudine prudentă la şedinţa monetară şi nu va mai opera o tăiere a dobânzii de 0,5 puncte procentuale, ci doar de 0,25 puncte procentuale", consideră Chidesciuc.
De altfel, economiştii se aşteaptă ca şi în următoarele luni evoluţia inflaţiei să depindă semnificativ de cursul de schimb, tocmai ca urmare a acestei sensibilităţi a preţurilor.
"În lunile următoare, cred că (inflaţia) va depinde foarte mult de cursul leu-euro. Dacă se stabilizează cursul, în mod normal inflaţia ar trebui să scadă, mai ales că cererea este în scădere, iar presiunea asupra preţurilor la alimente este mai mică vara", consideră Laurian Lungu, managing partner al Macroanalitica.
În condiţiile în care preţul petrolului se stabilizează, unii analişti nu exclud, de altfel, posibilitatea unor scăderi lunare ale preţurilor de consum în perioada verii. "În lunile următoare e posibil (ca inflaţia lunară) să fie foarte aproape de zero. Nu excludem nici o inflaţie negativă, cel mai probabil în iulie sau august", a menţionat Ionuţ Dumitru.
Anumiţi economişti scot în evidenţă, însă, că preţurile nu s-au diminuat semnificativ, deşi cererea s-a prăbuşit, deoarece multe firme din România au încercat să-şi păstreze marja de profit sau să o scadă foarte puţin, spre deosebire de companiile din vest.
"Faptul sugerează o oarecare rigiditate a structurii economiei şi că, pe piaţă, competiţia nu funcţionează aşa cum ar trebui", a spus Laurian Lungu.
Analiştii Citi menţionează printre riscurile la adresa procesului dezinflaţionist din acest an şi pe cel legat de eventuale "derapaje" ale politicii fiscale.
"În viitor, derapajele fiscale, preţul petrolului şi un curs de schimb defavorabil par să fie factorii cheie de risc care ar putea duce la devieri de pe traseul dezinflaţionist", se arată într-un raport al grupului Citi, publicat vineri.
Banca Naţională a României (BNR) ţinteşte în acest an o inflaţie de 3,5% plus sau minus un punct procentual (2,5-4,5%), dar ultima sa prognoză indică un nivel al inflaţiei de 4,4% la finalul anului, revizuită uşor în scădere faţă de nivelul estimat anterior. De asemenea, BNR a revizuit în scădere prognoza pentru inflaţia la finalul anului viitor, de la 3,2% la 2,8%, în condiţiile în care ţinta pentru anul viitor a fost stabilită la 3,5%, plus sau minus un punct procentual.
Banca centrală va face publice noile sale prognoze după şedinţa de politică monetară din 4 august, când va fi aprobat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.
Într-o intervenţie la Realitatea TV, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a declarat vineri că inflaţia se va încadra în acest an între 4 şi 5%, "adică sub 5, dar peste 4". " Ceea ce înseamnă că dezinflaţia este asigurată, iar pericolul de deflaţie nu îl avem", a completat el.
"Scăderea inflaţiei a fost în linie cu aşteptările. Principalii determinanţi au fost preţul combustibilului şi deprecierea leului, fără influenţa cărora am fi avut o inflaţie lunară foarte apropiată de zero. Preţul alimentelor a scăzut, ceea ce înseamnă că cererea agregată se contractă", a declarat pentru NewsIn economistul şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.
Analiştii subliniază că, în România, preţurile de consum sunt foarte sensibile la cursul de schimb, deprecierea leului din iunie fiind vizibilă în inflaţia de bază (core).
"După două luni în care inflaţia de bază a scăzut, în iunie a crescut uşor, ceea ce demonstrează sensibilitatea mărită a preţurilor din România la cursul de schimb, în condiţiile în care cererea şi-a păstrat tendinţa de contracţie", a comentat Nicolaie Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank România, pentru NewsIn.
Creşterea inflaţiei de bază ar putea încetini, însă, relaxarea politicii monetare a BNR. "Banca centrală ar putea adopta o atitudine prudentă la şedinţa monetară şi nu va mai opera o tăiere a dobânzii de 0,5 puncte procentuale, ci doar de 0,25 puncte procentuale", consideră Chidesciuc.
De altfel, economiştii se aşteaptă ca şi în următoarele luni evoluţia inflaţiei să depindă semnificativ de cursul de schimb, tocmai ca urmare a acestei sensibilităţi a preţurilor.
"În lunile următoare, cred că (inflaţia) va depinde foarte mult de cursul leu-euro. Dacă se stabilizează cursul, în mod normal inflaţia ar trebui să scadă, mai ales că cererea este în scădere, iar presiunea asupra preţurilor la alimente este mai mică vara", consideră Laurian Lungu, managing partner al Macroanalitica.
În condiţiile în care preţul petrolului se stabilizează, unii analişti nu exclud, de altfel, posibilitatea unor scăderi lunare ale preţurilor de consum în perioada verii. "În lunile următoare e posibil (ca inflaţia lunară) să fie foarte aproape de zero. Nu excludem nici o inflaţie negativă, cel mai probabil în iulie sau august", a menţionat Ionuţ Dumitru.
Anumiţi economişti scot în evidenţă, însă, că preţurile nu s-au diminuat semnificativ, deşi cererea s-a prăbuşit, deoarece multe firme din România au încercat să-şi păstreze marja de profit sau să o scadă foarte puţin, spre deosebire de companiile din vest.
"Faptul sugerează o oarecare rigiditate a structurii economiei şi că, pe piaţă, competiţia nu funcţionează aşa cum ar trebui", a spus Laurian Lungu.
Analiştii Citi menţionează printre riscurile la adresa procesului dezinflaţionist din acest an şi pe cel legat de eventuale "derapaje" ale politicii fiscale.
"În viitor, derapajele fiscale, preţul petrolului şi un curs de schimb defavorabil par să fie factorii cheie de risc care ar putea duce la devieri de pe traseul dezinflaţionist", se arată într-un raport al grupului Citi, publicat vineri.
Banca Naţională a României (BNR) ţinteşte în acest an o inflaţie de 3,5% plus sau minus un punct procentual (2,5-4,5%), dar ultima sa prognoză indică un nivel al inflaţiei de 4,4% la finalul anului, revizuită uşor în scădere faţă de nivelul estimat anterior. De asemenea, BNR a revizuit în scădere prognoza pentru inflaţia la finalul anului viitor, de la 3,2% la 2,8%, în condiţiile în care ţinta pentru anul viitor a fost stabilită la 3,5%, plus sau minus un punct procentual.
Banca centrală va face publice noile sale prognoze după şedinţa de politică monetară din 4 august, când va fi aprobat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.
Într-o intervenţie la Realitatea TV, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a declarat vineri că inflaţia se va încadra în acest an între 4 şi 5%, "adică sub 5, dar peste 4". " Ceea ce înseamnă că dezinflaţia este asigurată, iar pericolul de deflaţie nu îl avem", a completat el.
