Cei mai multi dintre clientii gigantului american de consultanta, care asista, in deciziile de business, peste 800 de firme dintre cele mai mari 1.000 de companii din lume, vad Romania ca fiind una dintre primele patru-cinci tari la nivel global, ca interes de a investi, in momentul actual. “Avantajele Romaniei tin de costurile fortei de munca si de piata de desfacere, insa pierde intotdeauna la capitolul infrastructura. Costurile logistice sunt atat de mari, incat devine mai ieftin pentru investitorii din anumite industrii sa produca in Polonia sau in Cehia, desi mana de lucru este de doua ori mai scumpa. Asa se explica si concentrarea investitiilor la granita cu Ungaria”, a declarat seful McKinsey Romania, cel mai bine pozitionat roman in cadrul gigantului de consultanta. Cea mai recenta investitie straina pierduta de Romania, din motive de infrastructura, a fost cea a grupului german Daimler, care a ales Ungaria pentru fabrica sa Mercedez-Benz, de 800 mil. euro.
Pe de alta parte, Andrei Caramitru crede ca investitorii ar putea fi atrasi de potentialul resurselor umane din zona rurala, valorificarea acestora fiind unul dintre motoarele cresterii economice a Romaniei, in conditiile in care circa 30% din populatie lucreaza, in prezent, intr-o agricultura profund ineficienta. “Gradul de dezvoltare economica a oraselor Romaniei este deja similar celor din Ungaria, Polonia si Slovacia. Daca reusim sa redirectionam fluxul de migratie de la sate spre orasele din Romania, avem posibilitatea sa oferim 50.000-100.000 de persoane pe an sectoarelor care se dezvolta”, arata Caramitru. Opinia acestuia este intarita de investitorii straini care mizeaza deja pe populatia de la sate. “Potentialul fortei de munca rurale din zona Clujului este unul important. Cand am decis locatia, ne-am uitat la disponibilitatea unui personal instruit in intreaga regiune de vest”, spune Jadwiga Zareeba, HR country manager al producatorului Nokia, care si-a plasat fabrica in comuna Jucu.
Evolutia foarte buna a economiei romanesti din ultimii ani a fost finantata in mare parte prin atragerea investitiilor straine, si nu prin economisirea locala, cum se intampla in Asia, insa pentru a mentine constant acest flux de investitii, Romania trebuie sa rezolve doua teme esentiale: dezvoltarea rapida a infrastructurii si cresterea numarului de oameni activi economic prin migratia locuitorilor de la sate catre orase, afirma Andrei Caramitru, managing partner al McKinsey Romania, subsidiara celei mai mari companii de consultanta strategica din lume.
Din pozitia de consultant strategic al celor mai mari companii din lume, cat de atractiva este in prezent piata romaneasca pentru jucatori mari, care nu au intrat inca la nivel local?
Interesul marilor companii globale cu privire la Romania a crescut extrem de mult in ultimii cinci ani. Multi dintre clientii nostri vad Romania ca una dintre primele patru-cinci tari la nivel global, din punctul de vedere al interesului investitional. Saptamanal, avem circa cinci discutii in care suntem implicati ca birou local cu potentiali investitori, in special din Europa, dar si din Asia, Orientul Mijlociu, Japonia, Coreea de Sud.
Exista un interes foarte mare in prezent si din partea fondurilor de investitii cu care lucram la nivel global, care analizeaza posibilitatea de a investi aici. Sunt interesate de Romania si firme de productie, cu intentii de investitii foarte mari si care nu sunt speriate de cresterea costurilor fortei de munca. Romania figureaza pe lista scurta a tuturor investitorilor din regiune, iar daca nu am avea problema infrastructurii, am captura o proportie uriasa a acestora. Pierdem un numar foarte important de proiecte de investitie, care merg spre celelalte tari din regiune deoarece, de multe ori, costurile logistice sunt mai mari decat compenseaza avantajul fortei de munca ieftine pe care o avem.
Cat de multe proiecte de investitii pierde Romania din cauza infrastructurii?
La nivel de decizie finala, pierdem cel putin doua treimi dintre proiecte, din cauza infrastructurii. Avem doua dezavantaje importante: unul geografic, legat de distanta mai mare de Europa de Vest, si unul local, legat de infrastructura.
Pentru cei interesati sa produca, este foarte greu sa-si aduca marfa pana la fabrica, din cauza infrastructurii, astfel incat intervin costuri logistice uriase. Pentru investitorii straini care nu sunt decisi unde sa-si plaseze unitatile de productie, avantajele Romaniei tin de costurile fortei de munca si de piata de desfacere, insa pierde intotdeauna la criteriul infrastructura. Costurile logistice sunt atat de mari pentru investitorii din anumite industrii, incat devine mai ieftin sa produca in Polonia sau Cehia, desi mana de lucru este de doua ori mai scumpa. Asa se explica si concentrarea investitiilor la granita cu Ungaria.
Care sunt sectoarele cele mai atractive din punctul de vedere al cresterii economice in Romania, in momentul de fata?
Cred ca sunt doua zone de crestere foarte importante in Romania: pe de o parte, infrastructura si constructiile, pe de alta parte, tot ce tine de consum. In materie de consum, se va ajunge in curand la o penetrare a serviciilor in orasele mari, insa orasele din categoria doi si trei sunt in continuare descoperite, la nivelul canalelor de distributie - mall-uri, magazine specializate. Numarul acestora va deveni suficient in orasele mari, astfel incat orasele mai mici vor constitui urmatorul val de crestere. Romanii au inceput sa fie sofisticati in calitate de consumatori, cumpara produse extrem de variate, similar cu ce se intampla in Vest. Cu toate acestea, nu avem capacitatea de productie in Romania a acestor produse si foarte multe sunt importate, ceea ce duce la deficit de cont curent. Cred ca vom vedea in urmatorii ani un interes crescut al companiilor de a produce pe plan local multe dintre lucrurile pe care romanii le cumpara. Romania este cea mai mare piata de desfacere si de consum din regiune, am depasit deja Ungaria (la nivel de PIB) si, in maximum doi ani, vom ajunge cea mai mare economie din regiune, dupa Polonia. Or, cineva care ar produce in Romania ar avea atat avantajul de a fi aproape de consumatorul local, cat si de a exporta in jur. Ma astept ca, pe termen mediu, sa se produca si la nivel local multe dintre bunurile care se consuma intern.
Care credeti ca sunt principalele provocari ale economiei romanesti, pentru perioada imediat urmatoare?
Cred ca ne aflam intr-un moment-cheie al evolutiei noastre economice: sau vom continua sa fim “tigrul Europei de Est” sau vom trece prin doi-trei ani de ajustare economica dureroasa. Eu inclin catre un scenariu moderat optimist, insa riscurile nu sunt deloc de neglijat. Intr-un scenariu optimist, vom continua sa crestem in ritmul anilor trecuti, cu deficite care se vor micsora peste cel mult doi ani. Continuam sa atragem bani in Romania, investitiile directe pot continua intr-un ritm de 5% din PIB (fluxurile investitionale spre tarile emergente au fost pana acum foarte rezistente la criza internationala) si vom reusi sa atragem doua-trei miliarde euro de la UE pe an (2% din PIB). Aceste doua surse ar putea finanta cel putin 50% din deficitul de cont curent. Dinamica deficitului de cont curent se va tempera, dupa cum am si observat in primele luni din 2008. Deficitul ar trebui sa scada la aproximativ 5-7% din PIB in doi-trei ani, pentru a reusi o “aterizare lina”. Putem realiza aceasta evolutie daca cresterea consumului intern va fi mai scazuta, prin scumpirea creditelor si a euro, si daca exporturile vor creste. Este esential ca deficitul bugetar sa fie mentinut cat mai scazut pentru a realiza acest scenariu. Intr-un scenariu mai putin fericit, putem asista la o ajustare economica dureroasa, care poate dura doi-trei ani. De exemplu, daca inflatia este scapata de sub control si criza mondiala se accelereaza, putem asista la stoparea fluxului investitional si a creditarii catre Romania. Rezultatul ar fi o devalorizare substantiala a leului si o reducere a consumului intern.
Care sunt conditiile in care ne putem pastra intr-un scenariu optimist?
Pentru a ne incadra in scenariul optimist si a construi competitivitatea Romaniei in urmatorii ani, trebuie sa facem fata la trei provocari fundamentale: cresterea numarului de persoane active economic, in special prin atragerea locuitorilor de la sate catre orase si prin programe de recalificare profesionala, cresterea calitatii educatiei si ameliorarea infrastructurii, in special prin parteneriate public-privat. Cred ca unul dintre motoarele esentiale ale cresterii economice va fi cresterea numarului celor care lucreaza in mediul urban, care aduc cea mai mare valoare adaugata. Motorul de crestere al Chinei, tara cu care ne comparam in multe aspecte, este tocmai aceasta tranzitie dinspre rural inspre urban, iar chinezii gestioneaza atent acest proces. La noi, lucrurile se petrec ad-hoc, dar este foarte important sa fie gestionata pro-activ aceasta punte de resurse, care ar putea fi instruita si ar reprezenta un disponibil de forta de munca relativ ieftina pentru investitorii straini.
Cum credeti ca este realizabila aceasta crestere a numarului de oameni activi economic prin migratia locuitorilor satelor catre orase?
Daca comparam gradul de dezvoltare economica a oraselor Romaniei, suntem la acelasi nivel cu Ungaria, Polonia si Slovacia. Problema, dar si oportunitatea pe care o avem, nu este agricultura, ci locuitorii de la sate, care sunt in afara sistemului economic, avem doar aproximativ 4,5 milioane de salariati, un numar similar cu Ungaria, care are jumatate din populatia Romaniei.
In Romania, aproximativ 30% din populatie lucreaza intr-o agricultura profund ineficienta si care nu permite un standard de viata european. In Franta, care este cel mai mare producator agricol din UE, doar 4% din populatie sunt agricultori.
Romania are o performanta scazuta la nivel de PIB pe cap de locuitor, din cauza acestei proportii uriase a populatiei de la sate. Daca ne limitam doar la mediul urban, eliminand PIB-ul din agricultura si din mediul rural, Romania se situeaza exact la nivelul celorlalte tari din regiune. Din 1999 pana in 2005, la nivel de populatie ocupata, zona urbana a fost relativ stabila, in timp ce populatia activa de la sate a scazut cu 1,5 milioane, echivalentul romanilor care au plecat sa munceasca in strainatate. Anual, din mediul rural, dispar circa 250.000 de persoane. Daca se pastreaza acest ritm, practic in opt ani, evolutia s-a terminat. In aceeasi perioada de timp, urbanul nu si-a modificat dimensiunea, ceea ce inseamna ca diferenta neta a plecat de la sate in strainatate.
Ce credeti ca se va intampla de acum inainte din punctul de vedere al migratiei de la sate catre orase?
In ritmul actual, cred ca cel putin inca un milion de agricultori vor parasi satele romanesti pentru a lucra in alte sectoare, unde munca lor este mai bine rasplatita.
Cred ca, daca reusim sa redirectionam fluxul de migratie de la sate spre orasele din Romania, avem posibilitatea sa oferim 50-100.000 de persoane pe an sectoarelor care se dezvolta. In plus, cel putin 25-50.000 de persoane vor deveni disponibile in fiecare an, prin restructurarea sectoarelor cu valoare adaugata scazuta (cum ar fi textilele).
Costul mainii de lucru este si va ramane un avantaj competitiv important, in ciuda presiunilor pe care le vedem pe piata de lucru din Romania. Diferenta dintre salariile din Romania si cele din Vest este enorma, iar diferenta dintre noi si tarile din regiune - de exemplu Polonia, Cehia - ramane importanta. Daca ne comparam cu China, trebuie sa intelegem ca si acolo salariile s-au triplat in ultimii ani.
Minus
Romania are o performanta scazuta la nivel de PIB pe cap de locuitor din cauza proportiei uriase a populatiei de la sate. Raportat doar la urban, economia Romaniei se afla la nivelul tarilor din regiunea Europei Centrale si de Est
Plus
Vom vedea in urmatorii ani un interes crescut al companiilor de a produce pe plan local multe dintre lucrurile pe care romanii le cumpara, crede Caramitru, Romania fiind cea mai mare piata de desfacere si de consum din regiune
McKinsey Romania Consultanta
Numarul unu in consultanta de strategie
Este cea mai mare companie de consultanta strategica din lume, dupa cifra de afaceri. La nivel global, consiliaza peste 800 dintre cele mai mari 1.000 de companii si 93% dintre primele 100 de firme globale. Are 90 de birouri in lume si peste 7.500 de consultanti, dintre care 300 in regiunea Europei de Est. In regiune, lucreaza pentru sapte-opt jucatori din primii zece din principalele industrii. Strategia companiei este de a lucra cu cele mai importante institutii si companii din fiecare tara in care activeaza, pentru a-i ajuta in momentele-cheie ale existentei acestora, pe probleme de organizare, crestere, tranzactii. In ultimii ani, sectorul public a devenit una dintre prioritatile strategice ale firmei la nivel global, McKinsey oferind consultanta mai multor zeci de guverne din intreaga lume.
CV companie
- McKinsey este prezenta cu birou in Romania din 2007, iar echipa locala depaseste in prezent numarul de 15 consultanti
- In permanenta activeaza pe piata romaneasca circa 40-50 de experti McKinsey
- Colaboreaza cu 25 dintre cele mai mari 50 de companii mari din Romania, clientii provenind din mai multe industrii - banking, telecom, asigurari, farma, private equity, FMCG, auto etc.
- Ponderea sectoarelor in businessul McKinsey: banking - 45%, telecom - 19%, FMCG - 15%, asigurari - 6%, altele -15%.
- Profilul consultantului McKinsey: persoane cu doctorate, post-doctorate sau masterate in universitati de top, la primele 20 din lume - Harvard, Standford sau INSEAD
CV
- Este managing partner al biroului McKinsey din Romania
- Este si co-leader al biroului est-european al companiei de consultanta in strategie, pentru practice-urile europene de private equity si telecomunicatii
- Lucreaza in McKinsey din 2000, initial in biroul din Elvetia, unde a devenit si partener
- Inainte de a se alatura gigantului american, a lucrat pentru UBS Investment Banking in Londra si Zurich, pe subiecte legate de fuziuni si achizitii
- Detine un bachelor in Business Administration si un master of science in Mathematical Finance la Universitatea din Geneva
Analiza McKinsey
- Romania pierde doua treimi din investitiile straine, din cauza infrastructurii slabe
- PIB-ul Romaniei, ajustat la mediul urban, fara a include mediul rural, situeaza economia locala la nivelul tarilor din ECE
- Fluxul de migratie de la sate spre orasele din Romania ar putea creste forta de munca disponibila cu 2,5% pe an
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
