Parlamentul European avertizează că nu va accepta un acord cu Consiliul privind reforma drepturilor pasagerilor aerieni dacă acesta ar reduce protecțiile deja existente pentru cetățeni. Într-un briefing susținut înaintea unei noi runde de negocieri, raportorul Andrey Novakov și vicepreședintele Comisiei pentru transport și turism, Virginijus Sinkevičius, au spus că Parlamentul este dispus să caute un compromis, dar nu să accepte diminuarea compensațiilor, creșterea pragurilor de întârziere sau eliminarea unor garanții considerate esențiale, precum dreptul la bagaj de mână, check-in offline și locuri alăturate pentru părinți și copii.

Pe scurt

1. Parlamentul European spune că negocierile cu Consiliul privind drepturile pasagerilor aerieni nu au înregistrat progrese suficiente și că scenariul unui eșec al acordului devine posibil.
2. Andrey Novakov afirmă că Parlamentul nu va accepta un compromis care ar reduce drepturile deja existente ale pasagerilor, inclusiv compensațiile actuale.
3. Virginijus Sinkevičius susține că poziția Parlamentului este simplă, companiile aeriene trebuie să livreze serviciul promis atunci când pasagerii cumpără un bilet.
4. Punctele de blocaj includ compensațiile, pragurile de întârziere, bagajul de mână, check-in-ul offline, cărțile de îmbarcare și definirea circumstanțelor extraordinare.
5. Novakov a spus că opoziția cea mai puternică față de poziția Parlamentului este condusă de Franța, afirmație care trebuie citită ca poziție politică a raportorului în cadrul negocierilor.

Parlamentul European a transmis un avertisment politic înaintea unei noi runde de negocieri cu Consiliul privind reforma drepturilor pasagerilor aerieni, afirmând că nu va accepta un acord care ar slăbi protecțiile actuale ale cetățenilor. Într-un briefing susținut luni seară, Andrey Novakov, raportorul Parlamentului European pe dosar, și Virginijus Sinkevičius, vicepreședinte al Comisiei pentru transport și turism, au descris negocierile ca fiind într-o fază critică. Cei doi au spus că Parlamentul are un mandat larg și unit pentru a apăra drepturile pasagerilor și că nu va fi presat să accepte un compromis considerat inferior legislației actuale. Sinkevičius a spus că poziția Parlamentului este „foarte simplă”, chiar dacă dosarul este prezentat ca fiind complicat. În interpretarea sa, atunci când un pasager cumpără un bilet de avion, compania aeriană trebuie să livreze serviciul promis. „Când oamenii cumpără un bilet, trebuie să primească serviciul care le-a fost promis”, a spus el. El a argumentat că Parlamentul nu cere drepturi suplimentare excesive, ci garanții de bază: ca familiile să poată sta împreună fără costuri suplimentare, ca pasagerii să aibă dreptul la un bagaj mic, ca persoanele cu dizabilități să primească asistența necesară și ca protecțiile existente în caz de întârziere sau anulare să nu fie reduse. Potrivit lui Sinkevičius, Parlamentul este pregătit să clarifice normele și să țină cont de circumstanțele obiective care pot afecta companiile aeriene, dar nu să accepte o reformă care ar diminua drepturile aflate deja în vigoare. El a spus că, dacă unele guverne vor să reducă drepturile pasagerilor, acestea ar trebui să își asume public această poziție în fața cetățenilor. Andrey Novakov a folosit un limbaj mai dur, descriind momentul negocierilor ca pe un „Mayday”, adică un semnal de urgență în termeni aviatici. El a spus că Parlamentul se află la aproximativ două săptămâni de dialogul final și că, din informațiile disponibile, Consiliul nu are un mandat complet pentru a negocia toate elementele dosarului. Raportorul a afirmat că delegația Parlamentului a făcut deja compromisuri dificile. El a menționat reducerea compensației pentru zborurile pe distanțe lungi cu 50 de euro și alte ajustări legate de anumite situații de compensare. În schimb, potrivit lui Novakov, Parlamentul nu a primit deschidere suficientă din partea Consiliului pe elemente considerate esențiale: bagajul de mână, check-in-ul offline, cărțile de îmbarcare și circumstanțele extraordinare. „Parlamentul nu se teme de lipsa unui acord”, a spus Novakov. El a adăugat că Parlamentul va continua să caute un rezultat negociat, dar nu va accepta un text care ar înrăutăți drepturile actuale ale pasagerilor. În opinia sa, o asemenea reformă ar alimenta discursul politicienilor anti-europeni, pentru că ar permite prezentarea legislației europene ca un caz în care instituțiile UE au făcut situația mai rea, nu mai bună. Una dintre cele mai sensibile teme este nivelul compensațiilor. Novakov a criticat informațiile apărute în presă potrivit cărora Consiliul ar lua în calcul reducerea nivelului minim al compensației de la 250 de euro la 83 de euro. El a calificat această posibilitate drept „scandaloasă” și a spus că nu o consideră o bază serioasă de negociere. Întrebat dacă Parlamentul ar putea accepta o scădere a nivelului compensațiilor, Novakov a răspuns că nu vede spațiu de manevră pentru o reducere semnificativă. El a argumentat că procedurile actuale de compensare sunt deja dificile pentru pasageri, iar mulți ajung să apeleze la agenții specializate care rețin o parte importantă din suma obținută. În acest context, o compensație redusă la aproximativ 83 de euro ar deveni, în opinia sa, aproape lipsită de efect. Sinkevičius a susținut aceeași linie, spunând că discuția trebuie pornită de la regimul actual și de la nivelul existent al compensațiilor. El a spus că Parlamentul poate discuta elemente precum redirecționarea pasagerilor sau diferențele între distanțe și niveluri de compensare, dar nu acceptă o „cursă spre minim”. Potrivit lui, orice discuție serioasă despre costuri trebuie să se bazeze pe simulări solide, nu pe cifre aruncate în negociere. Un alt punct de conflict este bagajul de mână. Novakov a spus că acesta nu este „monedă de schimb” în negocieri, deși Parlamentul are mandat să exploreze soluții tehnice. El a susținut că dreptul pasagerului de a călători cu bagaj de mână inclus în prețul biletului derivă și din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Soluția propusă de Parlament ar fi, potrivit raportorului, una de transparență a prețului: biletul să includă bagajul de mână, iar pasagerii care declară dinainte că nu călătoresc cu bagaj să poată primi o reducere. Novakov a criticat și taxele suplimentare percepute de unele companii aeriene pentru servicii de bază. El a dat exemplul situațiilor în care un bilet inițial ieftin ajunge mult mai scump după taxarea check-in-ului la aeroport, a locurilor alăturate pentru un părinte și un copil sau a unui bagaj puțin mai mare decât dimensiunile admise. „Poți vinde șampanie și caviar la bord, poți vinde spațiu suplimentar pentru picioare, dar nu poți vinde demnitatea pasagerilor”, a spus Novakov. Raportorul a mai declarat că, potrivit evaluării sale, grupul de state care se opune cel mai puternic poziției Parlamentului este condus de Franța. El a spus că înțelege preocupările legate de echilibrul economic, mai ales într-un context în care criza din Orientul Mijlociu poate produce presiuni asupra combustibilului, dar a argumentat că răspunsul nu ar trebui să fie reducerea drepturilor pasagerilor. Novakov a sugerat, ca soluție temporară pentru reducerea presiunii asupra companiilor aeriene, diminuarea unor costuri legate de taxele de emisii, inclusiv ETS și taxele CO2, până la rezolvarea situației combustibilului. El a insistat însă că drepturile pasagerilor nu ar trebui reduse pentru următorii 15 sau 20 de ani ca reacție la o criză temporară. Dosarul rămâne deschis, iar Parlamentul afirmă că este dispus să continue negocierile. Totuși, mesajul transmis de Novakov și Sinkevičius este că un acord nu poate fi obținut cu orice preț. Dacă nu va exista o schimbare de poziție din partea Consiliului, Parlamentul preferă absența unui acord în locul unei reforme care ar diminua nivelul actual de protecție. Reforma drepturilor pasagerilor aerieni este unul dintre cele mai vechi și mai sensibile dosare din politica europeană de transport. Ea vizează actualizarea regulilor care stabilesc drepturile pasagerilor în caz de întârziere, anulare, refuz la îmbarcare, pierdere de conexiuni, probleme cu bagajele sau dificultăți legate de asistența acordată persoanelor vulnerabile. Pentru cetățeni, miza este concretă: cât de repede și în ce condiții primesc compensații, dacă pot călători cu un bagaj de mână fără costuri suplimentare, dacă pot face check-in fără a fi împinși exclusiv spre aplicații digitale și dacă familiile pot sta împreună fără să plătească taxe adiționale. Pentru companiile aeriene și unele state membre, discuția este legată de costurile de conformare, de impactul compensațiilor și de echilibrul economic al sectorului aviatic. Parlamentul susține însă că aceste preocupări nu justifică reducerea drepturilor deja existente și cere statelor membre să își asume public poziția dacă doresc o diminuare a protecției pasagerilor.