ANIS: Capitala generează 40% din industria locală de IT

Astfel, în prezent, industria locală de IT este concentrată într-o cotă de 40% în zona Bucureşti-Ilfov, potrivit datelor Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). În urmă cu cinci ani însă, această zonă genera aproximativ 60% din cifra de afaceri a industriei locale de IT. “În ultimii ani, totuşi, focusul s-a deplasat destul de mult şi către celelalte regiuni. Motivaţiile ţin de disponibilitatea resurselor umane, de costurile operaţionale reduse pentru companiile care îşi stabilesc locaţiile în afara razei Capitalei, de dezvoltarea industriei locale şi, implicit, de creşterea cererii pentru proiecte IT”, a declarat pentru Business Standard Valerica Dragomir, director executiv al ANIS. În afară de disponibilitatea resurselor umane, investitorii mai ţin cont de centrele universitare, îndreptându-şi astfel resursele financiare către asemenea zone, este de părere Varujan Pambuccian, membru în Comisia IT&C din Camera Deputaţilor.

Potrivit estimărilor ANIS, judeţul Cluj este, după Bucureşti, cel mai important pol al industriei IT, cu aproximativ 10% din cifra de afaceri a industriei. “De remarcat că zona Timişoara, deşi în urmă cu cinci ani era pe locul al doilea - după Bucureşti - din punctul de vedere al personalului angajat şi al cifrei de afaceri generate, şi-a încetinit creşterea. Explicaţia constă în localizarea câtorva mari companii multinaţionale în regiune, care au concentrat mare parte din angajaţii din domeniu, însă al căror ritm de creştere a fost mai încet şi mai stabil, urmând ritmul companiilor-mamă la nivel internaţional”, mai spune Valerica Dragomir.

Centrele universitare puternice, precum Cluj şi Iaşi (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj a depăşit Politehnica din Bucureşti într-un clasament recent al universităţilor tehnice româneşti), au contribuit substanţial la dezvoltarea industriei în zonele res­pective. Aici, mai spun oficialii ANIS, s-a înregistrat o dezvoltare semnificativă a micilor companii, care au profitat de faptul că în aceste regiuni s-au înregistrat mai puţine cazuri de operaţiuni ale unor multinaţionale localizate. “Judeţul Cluj a beneficiat, în plus, şi de avantajul zonei vorbitoare de limbă germană, semnificativ pentru relaţiile contractuale cu societăţile germane sau austriece”, argumentează Valerica Dragomir, menţionând că, din numărul companiilor româneşti participante anual la CeBIT, aproximativ jumătate sunt din Cluj sau din zona Ardealului - Sibiu, Braşov, Târgu-Mureş.

România este la cheremul marilor companii

România depinde însă foarte mult de politicile şi hotărârile marilor companii, care îşi vor muta însă investiţiile odată ce vor găsi o piaţă cu o forţă de muncă mai ieftină, spune Varujan Pambuccian. “În opinia mea, fabrica Nokia de la Cluj va dispărea în câţiva ani, în momentul în care Ucraina îşi va deschide porţile. Investiţiile străine sunt făcute strict în funcţie de valoarea forţei de muncă”, precizează acesta.

Lipsa unui centru universitar puternic este argumentul oficialilor ANIS pentru faptul că în regiunea de sud-est nu s-a produs în ultimii ani o dezvoltare semnificativă a industriei. Un alt aspect, deloc de neglijat, ţine de investiţiile în infrastructura de transport. Aeroporturile construite în Craiova, Sibiu sau pe cale de a se construi - în Braşov, de exemplu - au crescut atractivitatea zonelor respective prin accesul mai uşor al ponteţialilor clienţi şi parteneri din străinătate.

În ceea ce priveşte concentrarea segmentelor industriei IT în România, zona Bucureştiului este cea mai importantă pe segmentul de hardware, aici retailul fiind foarte bine dezvoltat. Pe partea de software însă, spune Varujan Pambuccian, Timişoara şi Iaşi reprezintă centre importane alături de Bucureşti. Capitala rămâne însă cel mai important centru de afaceri din ţară, locul unde se duc majoritatea negocierilor, unde se mediază investiţii şi se semnează contracte.

Potrivit reprezentanţilor IDC, piaţa locală de IT va atinge anul acesta 2,4 miliarde de dolari (1,589 miliarde de euro), în scădere de la 2,6 miliarde de dolari (1,878 miliarde de euro), cât se înregistra la finele anului 2008. Softul şi serviciile IT au fost cel mai puţin afectate de criza economică, astfel că serviciile vor creşte cu maximum 9% în 2009, faţă de un avans de 30%, cât a înregistrat acest segment anul trecut. Pe termen lung, segmentele de software şi servicii IT vor avea şi la noi ponderea cea mai mare în industrie, urmând ca hardware-ul să scadă în următorii ani. Această tendinţă îşi va face simţită însă prezenţa din acest an, când ponderea echipamentelor va fi mai mică în totalul vânzărilor. Astfel, potrivit estimărilor IDC, la finele anului, zona de hardware va genera aproximativ 63-64% din totalul pieţei IT, 16% revenind segmentului software, iar circa 20% - zonei de servicii IT.