Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat la EIB Group Forum 2026 că Uniunea Europeană intră într-o „eră a instabilității” și că, după ce 2025 a fost „anul apărării europene”, 2026 trebuie să devină „anul competitivității europene”, cu o agendă centrată pe finalizarea pieței unice, integrarea piețelor de capital și creșterea investițiilor publice și private.

Pe scurt

1. Costa afirmă că UE își redefinește agenda de competitivitate într-un mediu geoeconomic în schimbare și spune că „prosperitatea noastră este sub presiune”.
2. El cere crearea „One Market for One Europe” și integrarea sectoarelor telecom, energie și piețe de capital, inclusiv o Uniune a Economiilor și Investițiilor care să transforme economisirile europene în investiții europene.
3. Costa spune că UE va acționa „cu determinare” pentru a livra până la finalul lui 2027 Uniunea Economiilor și Investițiilor și că 2028 trebuie să fie anul în care se finalizează ceea ce a rămas incomplet din 1992.
4. El cere schimbarea paradigmei de la „Think small first” la „Think scale first” și afirmă că revizuirea ghidurilor privind fuziunile este „o oportunitate decisivă”.
5. Costa susține o agendă de simplificare în care „efectul Bruxelles” nu trebuie să devină o povară și cere „mai puține directive, mai multe regulamente”, inclusiv un „28th regime” în dreptul societar.
6. În energie, afirmă că în unele părți ale Europei energia este de două ori mai scumpă decât în SUA și de trei ori mai scumpă decât în China, iar ETS reprezintă „în medie, doar 11%” din diferența de preț.
7. Pe investiții, salută ambiția Comisiei pentru viitorul buget multianual și un fond de competitivitate și spune că în 2025 BEI a reprezentat circa 30% din venture debt și 24% din venture capital în piața UE.

În intervenția sa la EIB Group Forum 2026, António Costa a conturat o agendă de competitivitate care îmbină piața unică, investițiile și simplificarea cu obiective de securitate economică și coeziune socială. El a spus că 2025 a fost „un an istoric” pentru UE, în care au fost construite „principalele elemente” ale „Europei Apărării”, a fost intensificat sprijinul pentru Ucraina și au fost dezvoltate parteneriate regionale „mai ales pe comerț echitabil”. În același cadru, Costa a prezentat Banca Europeană de Investiții ca instrument de scalare a priorităților europene, menționând „un record de 100 de miliarde de euro în finanțare nouă” în 2025 și o creștere „decisivă” a sprijinului pentru securitate și apărare. El a precizat că „aproape 5%, circa 4 miliarde de euro, din finanțarea sa în interiorul Uniunii Europene întărește acum capacitățile de descurajare și infrastructura”, descriind acest lucru drept „o evoluție foarte binevenită”. Costa a plasat agenda economică în context geopolitic, afirmând că UE a intrat într-o „eră a instabilității”, în care „ordinea internațională bazată pe reguli este subminată”, „China își flexează puterea economică și politică”, relația cu SUA este „sub presiune”, iar „războiul din Iran a dezvăluit un nou nivel de instabilitate și perturbare în ordinea internațională”. În acest context, a spus el, UE trebuie să răspundă „cu determinare”. După ce „am făcut din 2025 anul apărării europene”, Costa a declarat că „facem din 2026 anul competitivității europene”. El a invocat întâlnirea liderilor UE de la Alden Biesen, pe care a convocat-o „cu mai puțin de trei săptămâni în urmă” pentru a crea „un nou momentum” în jurul competitivității și a argumentat că „doar o economie mai competitivă și mai rezilientă promovează prosperitatea noastră, creează locuri de muncă de calitate și asigură accesibilitate”. În centrul agendei, Costa a plasat piața unică, numind-o „bijuteria coroanei”. „Așa cum am trecut de la piața comună la piața unică, trebuie acum să completăm această călătorie prin crearea «One Market for One Europe»”, a spus el. Prima direcție, în lectura sa, este completarea pieței unice prin integrarea telecom, energiei și piețelor de capital și prin construirea unei Uniuni a Economiilor și Investițiilor „capabile să transforme economisirile europene în investiții europene”. El a spus că UE are nevoie de „o nouă cultură investițională”, cu participarea gospodăriilor și „protecție puternică a consumatorilor”, iar „vom acționa cu determinare” pentru a livra până la finalul lui 2027 Uniunea Economiilor și Investițiilor, așa cum este propusă de Comisie. „2028 va fi anul în care finalizăm ceea ce trebuia să fie complet în 1992”, a adăugat el. A doua direcție a agendei vizează scalarea companiilor. Costa a spus că, pe lângă principiul „Think small first”, UE trebuie să adopte și „Think scale first”, pentru a permite companiilor să atingă nivelurile necesare de investiții și inovare pentru competiția globală. În acest sens, a cerut actualizarea politicii de concurență, argumentând că „în actualul context geoeconomic” UE trebuie să considere „piața globală drept piața relevantă”, iar revizuirea ghidurilor privind fuziunile este „o oportunitate decisivă”. Pe simplificare, Costa a afirmat că instituțiile europene „îmbrățișează o adevărată agendă de simplificare” și a avertizat că „efectul Bruxelles” nu trebuie să devină o povară. El a spus că statele membre trebuie să abordeze „gold-plating” și barierele interne, iar „cea mai directă rută către simplificare este existența unor reguli europene comune”. În acest cadru, a cerut „mai puține directive, mai multe regulamente” și a pledat pentru „28th regime” cel puțin în dreptul societar, pentru ca firmele să poată opera „fără fricțiuni” în cele 27 de state membre cu un set „simplu și unic” de reguli corporative, permițând companiilor să opteze pentru regulile europene. Pe energie, Costa a legat competitivitatea industrială de prețuri, afirmând că „în unele părți ale Europei energia este de aproximativ două ori mai scumpă decât în Statele Unite și de trei ori mai scumpă decât în China”, ceea ce „subminează competitivitatea”, inclusiv pentru industrii energointensive și pentru activități emergente precum centrele de date. El a respins o explicație bazată pe ETS, afirmând că „ETS reprezintă, în medie, doar 11% din prima de preț”, iar soluția ține de sursa energiei utilizate. El a susținut accelerarea interconectărilor și a spus că, împreună cu Comisia, liderii vor examina „cu un simț al urgenței” măsuri concrete la Consiliul European din martie. Pe politica industrială, Costa a spus că Europa trebuie să protejeze industriile strategice și să reducă dependențele în apărare, spațiu, cleantech, quantum, inteligență artificială și sisteme de plăți. El a vorbit despre o strategie de diversificare și despre utilizarea „preferinței europene” în sectoare selectate, „într-un mod proporțional și țintit”, după o analiză aprofundată, cu respectarea acordurilor comerciale și a relației cu Spațiul Economic European. Pe comerț, Costa a susținut o politică comercială „ambițioasă și pragmatică”, axată pe diversificare, afirmând că UE are o rețea de acorduri comerciale cu 80 de parteneri și că alte acorduri cu 27 de țări sunt în curs de adoptare sau ratificare. A numit acordurile recente cu Mercosur și India „două game-changers impresionante” și a formulat o distincție politică directă: „Trade deals are global rulebooks, tariffs are taxes on citizens and companies.” Pe investiții, Costa a afirmat că „nu va exista competitivitate fără mai multe investiții”, reiterând importanța Uniunii Economiilor și Investițiilor, dar și a investițiilor publice. El a salutat „ambiția” din spatele propunerii Comisiei pentru un nou buget pe termen lung și importanța creării unui fond puternic de competitivitate, pledând pentru utilizarea resurselor publice pentru a reduce riscul proiectelor și a atrage capital privat. În acest context, el a spus că BEI „joacă un rol crucial” și a indicat că în 2025 instituția a reprezentat „aproximativ 30% din venture debt și 24% din venture capital” pe piața UE, însă „scale-up gap” persistă, iar scale-up-urile europene atrag „aproximativ jumătate” din finanțarea celor din Silicon Valley și depind mai mult de investitori non-UE. În final, Costa a legat competitivitatea de coeziune și dimensiunea socială. Citându-l pe Jacques Delors, el a spus că piața unică trebuie să servească o Uniune „mai accesibilă, mai coezivă și centrată pe oameni” și a argumentat că „statele sociale puternice, locuințele accesibile și locurile de muncă de calitate” nu sunt obstacole, ci „fundația” competitivității. Pe locuințe, a spus că finanțarea BEI a crescut la „aproximativ 5 miliarde de euro” în 2025 și a salutat obiectivul de a livra „un milion de locuințe până în 2030”. „Affordable housing is at the core of people’s disillusionment with democratic institutions”, a afirmat el, calificând problema drept vitală pentru coeziune socială și echitate între generații.