Cu 600.000 de companii inregistrate in Romania, dintre care marea majoritate are cel mult un angajat, se vede clar ca nu au reusit sa incurajeze clasa intreprinzatorilor, sa creeze locuri de munca, activitati economice, plusvaloare comerciala si, in final, bunastare pentru societate. A fi antreprenor nu este un titlu de glorie sau o meserie facila. Antreprenorul de succes este orientat spre oportunitati, are determinarea si perseverenta de a trece peste situatii considerate in mod curent insurmontabile, stie sa isi evalueze si maximizeze sansele de castig, nu are aversiune fata de risc, detine capacitatea de a-i mobiliza pe cei din jurul sau, de a invata de la acestia, precum si din experientele anterioare.
Cu alte cuvinte, antreprenorul de astazi este o combinatie intre ambitie, initiativa, responsabilitate, optimism si lucru in echipa. In cazul in care corespunzi profilului de mai sus, trebuie sa fii constient ca, de fapt, vei fi obligat sa functionezi la capacitate maxima pentru a crea prosperitate. La inceput, pentru tine si, eventual, familia proprie, dar, in momentul in care apar angajatii, partenerii, asociatii, bunastarea se extinde inspre societate. O tara are cu atat mai ridicat nivelul de trai, cu cat are mai multi antreprenori, evident cu exceptia tarilor bogate in resurse naturale. Acestea nu au prea mult de creat in domeniul bunastarii, dar, istoric vorbind, ele sunt intrecute economic de tarile mai sarace in resurse, care devin mai productive tocmai pentru a compensa lipsa bogatiilor naturale.
As dori, de asemenea, sa atrag atentia asupra unui fapt pe care l-am observat in ultima perioada - exista o tendinta generala, atat in randul autoritatilor, cat si in randul mass-media de a ignora micii antreprenori romani din domenii nu foarte cunoscute, mai putin “la moda”. Sa nu uitam insa ca marile succese antreprenoriale ale istoriei globale si chiar locale au inceputuri modeste. Pentru ca in Romania nu esti apreciat la adevarata valoare ca antreprenor, e important ca autoritatile sa inteleaga importanta capitala a educarii si cultivarii spiritului antreprenorial si a protejarii acestuia.
In cazul in care avem nevoie de modele, as spune ca, in 2007, Islanda poate fi privita ca o exemplificare a spiritului antreprenorial - o tara unde nu exista bogatii naturale, dar care are, probabil, cel mai ridicat nivel de trai din lume. Ghicim de ce? Raspunsul este: spiritul antreprenorial, care imi doresc sa anime din ce in ce mai mult si societatea romaneasca. Cu o treime din populatie cu spirit intreprinzator, asemeni clasei de liceu pe care am absolvit-o, viitorul economic e asigurat. Si daca viitorul economic ar fi asigurat, am avea o baza solida pentru a rezolva si problemele sociale cu care ne confruntam in special in aceasta perioada a tranzitiei. Asa ca sa fim cat mai intreprinzatori!
