In opinia acestora, calitatile personale absolut necesare pentru dezvoltarea unui business de succes trebuie dublate de o educatie de specialitate, care e bine sa fie inceputa cat mai devreme.
“Programele educationale locale te invata cum sa inregistrezi o companie la Registrul Comertului, in timp ce, in tarile occidentale, instruiesc atitudinea, disciplina antreprenoriala”, spune Stefania Popp, director executiv al organizatiei nonguvernamentale Junior Achievement Romania (JAR). In teorie, multi tineri sunt atrasi de ideea de a fi proprii stapani, dar, in realitate, putini pun in practica acest vis. Alex Cosmin, elevul din Focsani care isi face planuri de afaceri in loc de planuri de vacanta spune cã deja a gasit nisa pe care vrea sa devina un jucator cunoscut. “Nu se stie ce ma asteapta in viitor, dar, cu siguranta, vreau sa am propria mea afacere”, spune tanarul.
Daca ar fi sa facem un profil al tinerilor aflati, in acest moment, pe bancile scolii si din randul carora ar trebui sa se formeze viitorii antreprenori, acesta ar include la capitolul calitati: abilitati de marketing si autopromovare, mobilitate, permeabilitate la informatie si nou, capacitatea de invatare, ambitia, accesul la informatie, iar la capitolul defecte: lipsa de realism, pozitionare proasta pe piata prin raportare la adevaratele valori, superficialitate, nu sunt ghidati de un vis, pentru ca nu sunt invatati sa viseze, lipsa de incredere in fortele proprii.
Toate acestea ii fac pe tineri sã fie nepregatiti pentru a trece cu bine perioada de criza pe care o traversam. “Daca aceasta criza se va adanci, va da multa frustrare in randul tinerilor nostri. Societatea le ofera multa informatie, dar tinerii nu stiu sa o gestioneze”, spune Stefania Popp, director executiv al JAR. In opinia acesteia, doar 5-10% dintre ei sunt performanti, adaptabili, au simtul realitatii si calitati de lideri, antreprenori, profesionisti. “Acestia vor privi criza ca pe o provocare, nu ca pe o problema venita de peste ocean. Cei mai multi au cunostinte putine despre ce se intampla real in jurul lor si in economie, desi au de unde, nu cauta informatia potrivita si, din pacate, de cele mai multe ori, asteapta pe altii sa vina cu solutii la problemele lor”, este de parere reprezentantul JAR.
Mentalitatea gresita, generata si de sistemul educational depasit, este una dintre cauzele acestei situatii. “Nu cred ca putem depasi aceasta criza cu o gandire de genul: “termin liceul, ma duc la facultate, mã angajez la Mc’Donalds si dupa... nu stiu”. Avem nevoie de intreprinzatori, oameni care sa creeze noi locuri de munca. Eu cunosc si persoane capabile sa depaseasca aceasta criza. Chiar am incredere in unii, dar in mare parte nu sunt idei, planuri de viitor”, spune Alex Cosmin.
Acesta recunoaste ca in cei 12 ani de scoala, doar in clasa a X-a a avut un curs numit “Educatie antreprenoriala”, dar unde nu a invatat mare lucru. “Atunci eram cam “fragezi” sa ne preocupe. Cred ca acea materie e mai mult una de “umplutura”, cum a fost in clasa a IX-a Logica sau in a XI-a si a XII-a Psihologie. Ne invata cate un pic din fiecare, ceea ce consider ca nu ne este foarte de folos. La anumite clase aceste materii sunt predate de unul si acelasi profesor. Nu spun ca ar trebui sa facem mai multe ore din aceste obiecte, ci sa nu fie inlocuit un obiect cu altul. Sa invatam ceva si bine”, este de parere Cosmin. Stefania Popp intareste faptul ca disciplina obligatorie Educatie Antreprenoriala, de la clasa a X-a, cu doua ore pe saptamana, este doar o disciplina teoretica, un curs mai mult de organizarea intreprinderilor decat de dezvoltare de abilitati antreprenoriale si de afaceri. Pe langa acesta, in liceele economice exista un program optional cu continut aplicativ, Firma Exercitiu, iar la nivel de facultati, anumite centre universitare au introdus cursuri de antreprenoriat. “Cursurile din facultati contin foarte putine studii de caz romanesti, simulatoare de business si aplicatii care sa dezvolte nu numai proceduri de realizare a planurilor de afacere, de dezvoltare de spirit inovativ, practic si realism”, spune Popp.
Educatia antreprenoriala ar trebui sa inceapa odata cu cei sapte ani de acasa, crede Alin Ghizasan, business developer al www.businesscoach.ro. In momentul de fata, Junior Achievement Romania este singura organizatie care, impreuna cu Ministerul Educatiei, a dezvoltat programe de educatie economica si antreprenoriala incepand de la ciclul primar. “Toate programele Junior Achievement - Young Enterprise, de la clasa I la ultimul an de colegiu sunt learning by doing (a invata prin exemplu practic) Ca suport au: ghiduri pentru profesori, activitati practice pentru elevi si studenti, consultanti voluntari din comunitatea de afaceri care vin periodic la clasa. Un mod de a invata usor diferit de cel traditional, nu numai pentru Romania, atat prin resursele folosite, cat si prin modul de desfasurare al orei de curs”, explica Popp. Din 2000 si pana in 2008, peste un milion de elevi
si studenti au participat la programele JA Romania. Unele dintre ele, spune reprezentantul JAR, sunt dificil de implementat din cauza resurselor umane, a interesului scazut si a lipsei de timp pentru activitati care solicita multe ore de cercetare si lucru in echipa mai mult decat lucru individual.
Rectorul Academiei de Studii Economice (ASE), Ion Rosca, considera ca studentii de la facultatiile de business sunt inteligenti, insa nu isi stabilesc din timp ce vor sa faca in viitor si se angajeaza prea repede intr-o firma. “A munci din primul an de facultate este o greseala, pe motiv ca tinerii nu stiu sa isi dramuiasca timpul si pierd startul in a invata o meserie cum trebuie.
In ultimi ani e bine ca un student sa se angajeze intr-o firma”, crede rectorul de la ASE. Tinerii din ziua de azi nu sunt mai slab pregatiti decat generatia sa, spune rectorul ASE, doar ca timpul si pretentiile sunt tot mai mari din partea companiilor, iar absolventii trebuie sa stie sa aplice cunostintele acumulate. ASE va lansa de anul viitor programul de testare a aptitudinilor absolventiilor.
“Vom testa studentul inainte de absolvire, iar in anexa diplomei se va trece exact ceea ce stie sa faca, adica sa tina un bilant contabil sau sa conduca o firma, depinde de profilul absolvit”, explica rectorul ASE Bucuresti.
Potrivit acestuia, Universitatea incearca inca de anul trecut sa schimbe curicula pentru a predomina orele aplicate in detrimentul celor teoretice. Astfel, aproape toate sectiile au incluse cursuri de antreprenoriat. In plus, Universitatea are doua profile unde studentii isi pot dezvolta spiritul antreprenorial: Facultatea de Administrare a Afacerilor si Facultatea de Comert. “In curicula au fost introduse cursuri speciale de cultura antreprenoriala, iar in incinta institutiei exista un Centru de antreprenoriat, unde studentii invata numai aplicat. In plus, in doi ani vom lansa un “incubator de afaceri”, destinat studentilor de la ASE care vor sa-si deschida o afacere”, spune Rosca.
Sediul acestui incubator va fi in incinta unui camin studentesc care va construi pe strada Occidentului. “La parter vom amenaja birouri unde cei care invata la noi, dar nu au bani pentru a-si incepe propria afacere isi vor putea incepe un bussines. Noi ii vom sprijini atat cu logistica, dar le vom oferi si consiliere”, explica Ion Rosca.
“Nivelul educatiei antreprenoriale in Romania este scazut, legatura dintre cercetare, cunostinte, educatie si punerea in aplicare a cunostintelor (industrie) este foarte slaba”, se precizeaza in studiul privind educatia antreprenoriala in Romania, realizat de Grupul de Economie Aplicata. Potrivit actului, un curs de anteprenoriat este eficient daca 1% dintre ideile de afaceri ale cursantilor se transforma in bussinesuri de succes. Numai ca universitatile de “afaceri”, din Romania nu au inca un sistem de urmarire a afacerilor demarate de studenti sau de absolventi astfel, “se impiedica o evaluare adecvata a eficentei cursului”, mai precizeaza studiul. In momentul de fata insa, considera Alin Ghizasan, tinerii nu prea au ambitii profesionale, ei doar fac tot posibilul sa ajunga intr-o companie unde sa fie bine platiti de la bun inceput, isi doresc sa fie manageri din facultate daca se poate, sa gaseasca o companie care sa le ofere cat mai multe beneficii (calatorii, masina, laptop, telefon, asigurare medicala etc.) fara sa ia in calcul pretul pe care il platesc pentru toate acestea.
“Absolventii vor sa castige bani rapid si daca se poate sa lucreze intr-un mediu cat mai relaxat. Astfel, 60-70% dintre tinerii cu studii superioare economice aleg sa debuteze ca angajati la o multinationala, iar dupa primele sase luni, cand termina sesiunile intensive de training, incep sa constientizeze ca nu au aproape nimic in comun cu valorile si produsele promovate de respectiva companie. Si incep cautari pentru noul job, unul cu un salariu cu cel putin 25-30% mai mare, care sa ofere perspectivele unei cariere stralucite si iar se lovesc de aceleasi “ziduri” in multinationala si ciclul carierei se reia din nou”, explica Adrian Gheorghe.
