Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) cere introducerea unor mecanisme obligatorii de plată a contribuției la sănătate pentru persoanele fără venituri care nu beneficiază de scutiri. Instituția estimează că aproximativ 2,9 milioane de persoane figurează în prezent ca neasigurate, însă nu toate locuiesc efectiv în România. În paralel, conducerea CNAS atrage atenția asupra expirării, la sfârșitul anului 2027, a contribuției aplicate pensiilor mai mari de 3.000 de lei și semnalează suspiciuni privind decontarea unor servicii medicale de care pacienții susțin că nu au beneficiat.
CNAS vrea extinderea bazei de contribuabili
Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele CNAS care exercită atribuțiile de președinte interimar al instituției din 23 octombrie, susține că sistemul public de sănătate are nevoie de o bază mai largă de contribuabili.
Potrivit acesteia, aproximativ 15% din populația României nu este asigurată, iar 99% dintre persoanele neasigurate au sub 60 de ani. În același timp, există 23 de categorii de persoane scutite de la plata contribuției.
Oficialul consideră că persoanele active care nu se încadrează în categoriile exceptate ar trebui să contribuie la finanțarea sistemului, inclusiv în situațiile în care nu realizează venituri.
„Statul acesta trebuie să aplice urgent mecanisme obligatorii de plată a contribuției pentru aceste persoane. În prezent există un mecanism voluntar de plată a contribuției pentru persoane care nu realizează venituri. Eu nu înțeleg cum trăiesc acești oameni”, a declarat Larisa Mezinu-Bălan, marți, la Profit.ro Health.forum.
Aceasta a afirmat că CNAS a făcut calcule privind veniturile suplimentare care ar putea fi obținute prin extinderea contribuțiilor, dar nu a prezentat suma estimată și nici mecanismul prin care ar putea fi obligate să plătească persoane care nu au venituri.
În prezent, persoanele fără venituri care nu beneficiază de asigurare în baza altor prevederi legale se pot asigura voluntar prin depunerea declarației unice. În 2026, contribuția este de 2.430 de lei.
Românii plecați în străinătate, o problemă pentru evidențele CNAS
O parte dintre cele aproximativ 2,9 milioane de persoane înregistrate ca neasigurate ar putea să nu mai locuiască efectiv în România, a admis conducerea CNAS.
Larisa Mezinu-Bălan a atras atenția că unii români plecați în străinătate continuă să figureze în evidențele medicilor de familie din țară și pot reveni periodic pentru a beneficia de servicii medicale.
„Probabil mulți dintre aceste persoane sunt persoane care nu mai trăiesc în România sau frecventează România din când în când”, a declarat aceasta.
Șefa interimară a CNAS și-a exprimat îngrijorarea că o parte dintre românii plecați revin în țară în timpul verii sau al vacanțelor și pot utiliza serviciile medicale disponibile persoanelor neasigurate, inclusiv cele din unitățile de primiri urgențe și de la medicii de familie.
Totuși, pachetul minimal de servicii medicale este un drept prevăzut de lege pentru persoanele neasigurate, nu o facilitate acordată discreționar. Acesta include asistență pentru urgențe medico-chirurgicale, anumite servicii de prevenție, monitorizarea sarcinii și alte servicii medicale.
Conducerea CNAS nu a prezentat date privind numărul românilor din diaspora care revin în țară pentru tratamente, frecvența utilizării serviciilor sau costurile generate pentru sistem. De asemenea, nu au fost furnizate dovezi că aceștia se întorc special pentru a beneficia de asistență medicală.
Prin urmare, cele 2,9 milioane de persoane înregistrate ca neasigurate nu pot fi considerate automat tot atâtea persoane rezidente de la care statul ar putea încasa contribuții suplimentare.
Contribuția pentru pensiile de peste 3.000 de lei expiră în 2027
O altă problemă semnalată de conducerea CNAS este expirarea contribuției de sănătate aplicate pensiilor care depășesc 3.000 de lei.
Măsura a fost introdusă în august 2025, prin Legea nr. 141/2025, și presupune plata CASS pentru partea din pensie care depășește acest prag. Potrivit legislației actuale, contribuția are caracter temporar și se aplică până la 31 decembrie 2027. Din 2028, pensiile ar urma să fie din nou exceptate de la plata CASS, dacă legea nu va fi modificată.
Larisa Mezinu-Bălan a atras atenția că autoritățile trebuie să pregătească din timp soluții pentru menținerea veniturilor Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
„Atenție, expiră la 31 decembrie 2027. Atenție, dacă ne dorim sustenabilitate, trebuie să luăm măsuri în continuare și să menținem acest echilibru al fondului”, a declarat oficialul.
Aceasta nu a cerut explicit prelungirea contribuției pentru pensionari, dar a inclus expirarea măsurii printre riscurile care trebuie luate în calcul pentru finanțarea viitoare a sistemului.
În același timp, reprezentanta CNAS susține că situația financiară actuală a sistemului este echilibrată. Potrivit acesteia, aproape jumătate din populația României contribuie la asigurările de sănătate, iar în 2026 fondul nu a mai avut nevoie de subvenții de echilibrare de la bugetul de stat.
Instituția ar fi redus și termenul de achitare a facturilor către furnizorii de servicii medicale la aproximativ 60 de zile, față de 90-94 de zile înregistrate anterior în cazul farmaciilor.
CNAS verifică servicii medicale decontate, dar neefectuate
În timp ce conducerea instituției solicită extinderea contribuțiilor, CNAS verifică și modul în care sunt cheltuiți banii deja colectați.
Larisa Mezinu-Bălan a vorbit despre sesizările primite din partea unor pacienți care au descoperit, în platforma digitală „E-Sănătatea mea”, consultații sau proceduri medicale înregistrate ca fiind decontate, deși susțin că nu au beneficiat de ele.
Potrivit oficialului, aceste sesizări au determinat declanșarea unei campanii de controale în spitale, ambulatorii și unități care furnizează servicii paraclinice.
Declarațiile indică suspiciuni privind decontarea unor servicii medicale care nu ar fi fost efectiv prestate. CNAS nu a prezentat însă, în cadrul intervenției, numărul cazurilor identificate, valoarea sumelor vizate sau eventualele prejudicii confirmate.
Costurile sistemului de sănătate vor continua să crească
Șefa interimară a CNAS a avertizat că necesarul de finanțare al sistemului medical va crește în continuare și că autoritățile nu ar trebui să se aștepte la economii semnificative.
„Să nu credeți că vom reuși să facem economie în acest domeniu”, a declarat aceasta, invocând diferențele dintre costurile serviciilor spitalicești din România și cele din Germania.
Pentru 2027, instituția intenționează să calculeze costurile reale ale serviciilor medicale, inclusiv pe baza infrastructurii digitale dezvoltate prin PNRR. CNAS urmărește, de asemenea, contractarea serviciilor în funcție de necesarul identificat la nivel regional, pentru a evita finanțarea unor capacități considerate excedentare.
În ambulatoriul de specialitate este avută în vedere majorarea valorii punctului de la 6,5 la 8 lei, începând cu 1 ianuarie 2027. Măsura se află însă în stadiul de proiect și are nevoie de susținerea Ministerului Finanțelor.
Conducerea CNAS a mai indicat drept factor de creștere a cheltuielilor majorarea TVA pentru medicamente, de la 9% la 11%, în vara anului 2025. În cazul medicamentelor compensate integral, creșterea taxei este suportată și de fondul de asigurări, ceea ce majorează costul decontat pentru același tratament.
Discuția privind extinderea contribuțiilor la sănătate se desfășoară astfel în paralel cu alte două provocări: menținerea echilibrului financiar al sistemului după expirarea unor măsuri fiscale și verificarea modului în care sunt decontate serviciile medicale. Deocamdată, CNAS nu a prezentat un proiect concret privind obligarea persoanelor fără venituri să plătească asigurări de sănătate.