Aproape 500.000 de persoane cu studii superioare au părăsit România

Raportul intitulat „Analiza fundamentării şi evoluţiei situaţiei obiectivului privind creşterea procentului absolvenţilor de învăţământ superior, în conformitate cu prevederile Strategiei Europa 2020” prezintă o radiografie fidelă a situației din domeniu, dar conține și concluzii discutabile.  

Evoluția demografică va duce la concurență acerbă între universități

  Numărul studenților a coborât de la un maxim de 907.353 persoane, în anul universitar 2007/2008, la 433.234 în anul universitar 2013/2014.   Ambele numere vor deveni amintire, spun inspectorii Curții de Conturi, din cauza demografiei – populaţia din grupa de vârstă 0-19 ani s-a redus cu 3,3 milioane persoane în anii 1990-2015, iar pentru anii 2015-2040 se prevede o reducere de aproape 0,7 milioane persoane.   Concluzia Raportului, discutabilă, este că va urma o concurenţă acerbă pe piaţa serviciilor de educaţie superioară și aceasta va obliga universităţile să se reformeze şi să crească calitatea serviciilor educaţionale furnizate.   Calitatea nu a crescut însă în cei opt ani în care s-a înjumătățit numărul studenților, ceea ce contrazice afirmația.   De asemenea, chiar inspectorii Curții se contrazic, întrucât Raportul amintește ce s-a întâmplat până acum atunci când universitățile au început să se “bată” pe studenți: “Pentru a atrage cât mai mulţi studenţi, o parte din instituţiile de învăţământ superior nu mai organizau examene de admitere. În aceste condiţii, s-a creat presiune asupra învăţământului liceal pentru a promova incompetenţa”.   

Dezastrul creat de desființarea școlilor profesionale

 

• Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de 15-18 ani a crescut până în anul şcolar 2009/2010, după care a început să scadă, din cauza abandonului școlar provocat de decizia de a desfiinţa învăţământul profesional. Din fericire, în anul şcolar 2012/2013 s-a revenit asupra deciziei, însă, consecinţele au rămas.
• Încercarea de a atenua declinul populaţiei şcolare din învăţământul liceal prin desfiinţarea învăţământului profesional s-a dovedit un eşec.
• La rândul său învăţământul liceal avea drept criteriu de evaluare a performanţei promovabilitatea. În acest mod s-a dat drum liber elevilor slabi pregătiţi spre sălile de curs din universităţi.

    mai multe, pe CURS de GUVERNARE