Media locuitorilor UE care sunt de părere că reducerea locurilor de muncă din cauza crizei va continua este ceva mai ridicată (61%), în timp ce 28% dintre europeni cred că răul a trecut, potrivit Eurobarometrului privind ocuparea şi politica socială, derulat în lunile mai-iunie 2009.

Cei mai pesimişti sunt letonii (82%), estonii (76%) şi lituanienii (74%), iar cei mai optimişti sunt suedezii (45%) şi danezii (36%), motivaţia fiind că atât Suedia, cât şi Danemarca au pus în aplicare abordări cuprinzătoare de flexicuritate pentru cetăţenii lor.

O treime dintre europenii care muncesc (32%) sunt "foarte îngrijoraţi" că şi-ar putea pierde locul de muncă în viitor, procentul fiind ceva mai ridicat în România (35%). În plus, 38% dintre europeni, respectiv 41% dintre români se tem cel mai tare că partenerul ar putea fi concediat, în timp ce 47% dintre europeni şi 44% dintre români sunt preocupaţi de intrarea în şomaj a copiiilor lor.

Unul din 10 români a fost concediat din cauza crizei

Aproximativ 9% dintre europenii care muncesc au trecut prin experienţa pierderii locului de muncă din cauza crizei economice, media UE fiind identică cu procentul românilor care au spus că au fost disponibilizaţi ca urmare a crizei. 24% dintre europeni, respectiv 26% dintre români, cunosc un coleg care şi-a pierdut slujba, iar 36% cunosc pe cineva din cercul de prieteni sau familial care a fost afectat (28% în România).

Cei mai afectaţi au fost letonii, lituanienii şi spaniolii, în timp ce în Luxemburg, Grecia şi Olanda pierderile de locuri de muncă au fost, prin comparaţie, mai mici.

Peste o treime dintre români (35%) spun că, în cazul concedierii, ajutorul de şomaj acoperă cel mult 50% din venitul actual, spre deosebire de 28% cât este media UE. De altfel, în blocul comunitar tot 28% susţin că ajutorul de şomaj ar fi între 51% şi 70% din venitul actual, faţă de 10% dintre români. Media europeană este mai mare (20% faţă de 18%) şi în cazul celor care spun că ajutorul social ar reprezenta între 71% şi 100% din venit. 37% dintre români nu ştiu cât din venit ar fi acoperit prin sistemul de asigurări sociale, faţă de numai 24% din restul europenilor.

Dacă şi-ar pierde locul de muncă, peste jumătate dintre români (51%) ar aplica pentru acelaşi tip de post, în aceeaşi localitate, dar la altă firmă, comparativ cu 47% cât a fost media în UE. În schimb, 16% dintre români ar aplica pentru acelaşi tip de slujbă, dar în altă localitate, de două ori mai puţini decât media UE. Tot 16% dintre români, faţă de 19% media UE, ar alege să se angajeze pe alt post, dar în aceeaşi localitate, iar 4% dintre români (9% la nivelul UE) ar alege altă ocupaţie şi altă localitate.

În schimb, 14% dintre români au spus că şi-ar începe o afacere, procent uşor peste media UE (13%).

Aproape trei sferturi (74%) dintre români sunt încrezători că-şi vor păstra locul de muncă în următoarele luni, uşor sub media UE (80%), iar 56% cred că vor avea o slujbă şi în următorii doi ani, comparativ cu 66% în restul UE.

Doar 7% dintre români spun că limbile străine contează la angajare

Întrebaţi care sunt abilităţile ce contează în prezent cel mai mult la angajare, aproape două treimi dintre români (64%) au spus că este nevoie să ai o calificare, faţă de 52% cât a fost media UE.

Experienţa profesională contează în proporţie de 61% pentru români, respectiv de 54% la nivelul UE.

La restul abilităţilor, precum adaptabilitate, cunoştinţe de lucru cu calculatorul, limbi străine, disponibilitatea de a munci în străinătate şi spontaneitate, media UE a fost substanţial peste procentele raportate în cazul românilor. De exemplu, doar 7% dintre români spun că trebuie să ştii o limbă străină pentru a te angaja, faţă de media UE, de 17%.

Doar o treime dintre locuitorii statelor membre au cunoştinţă despre Fondul Social European (FSE), care reprezintă principalul instrument al UE pentru investiţii în păstrarea locurilor de muncă. Fondul este cel mai bine cunoscut în Slovacia (59%), Portugalia (58%) şi Spania (53%). FSE este cel mai puţin cunoscut în Danemarca (17%), Cipru şi Austria (câte 21%) şi România, unde doar 22% din populaţie a auzit de acest instrument.

În ce priveşte rolul UE în ocuparea locurilor de muncă, 52% dintre europeni, respectiv 62% dintre români, consideră că acesta este pozitiv. În plus, 78% dintre respondenţi cred că UE are un rol pozitiv în îmbunătăţirea accesului la educaţie şi formare (tot 78% şi dintre români), 76% sunt mulţumiţi de rolul UE în promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi (78% dintre români), 73% apreciază rolul UE în combaterea altor forme de discriminare (76% dintre români).

De asemenea, 72% cred că UE are un rol benefic în crearea de oportunităţi pentru locuri de muncă şi în lupta împotriva şomajului (76% dintre români).

"Nu sunt surprins de rezultatul acestui studiu. Europenii sunt, fără îndoială, preocupaţi de impactul crizei asupra slujbelor şi famiilor lor. De aceea, am luat măsuri la nivelul UE pentru a limita impactul creşterea şomajului. CE a introdus recent microcreditele pentru persoanele care vor să-şi înfiinţeze afaceri proprii, a introdus 100% finanţare din FSE pentru următorii doi ani pentru a permite formarea continuă a lucrătorilor şi a cerut ţărilor UE să creeze 5 milioane de stagii de ucenicie pentru tinerii care părăsesc şcoala", a declarat comisarul european pentru ocupare, afaceri sociale şi oportunităţi egale, Vladimir Spidla.