"Extinderea perioadei de aderare oferă administratorilor mai mult timp să găsească persoanele eligibile să adere la un fond de pensii private obligatorii", a declarat pentru NewsIn preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea.
"Este în beneficiul sistemului, deoarece nimeni nu îşi doreşte să ajungă în sistemul de distribuire aleatorie", a mai spus şeful CSSPP, precizând că aceasta reprezintă una dintre propunerile luate în calcul.
Oancea a argumentat că, prin distribuirea aleatorie în funcţie de noii clienţii atraşi - şi nu după numărul de participanţi din perioada iniţială de aderare - este încurajat efortul depus de administratori pentru atragerea participanţilor şi informarea acestora.
"ING a propus ca acest interval să se extindă măcar la şase luni, timp în care să poată aborda participanţii noi-intraţi", declara pentru NewsIn Cornelia Coman, director general al ING Asigurări de Viaţă şi preşedinte al consiliului de administraţie al ING Fond de Pensii.
Ea consideră că mulţi participanţi ajung să fie repartizaţi aleatoriu pentru că administratorii nu au suficient timp la dispoziţie ca să-i găsească şi să le prezinte oferta.
În prezent, aproximativ 80% dintre participanţii noi la sistem sunt distribuiţi aleatoriu.
Criteriul randamentului, irelevant după mai puţin de 2 ani
Unii mari jucători de pe pilonul II de pensii propuneau ca distribuirea aleatorie să se facă în funcţie de randamentele fondurilor, însă şeful CSSPP a precizat că această variantă nu este luată în calcul, motivul principal fiind că acest criteriu este irelevant la mai puţin de doi ani de la apariţia pieţei.
"Nu avem în vedere distribuirea aleatorie în funcţie de randamentele fondurilor pentru că nu a trecut perioada de doi ani" , a afirmat Oancea.
Randamentele fondurilor se evaluează pentru prima dată la doi ani de la lansare, astfel că fondurile cu rezultate slabe pot ieşi din piaţă.
Preşedintele CSSPP consideră că, prin distribuirea aleatorie a participanţilor după randamentele fondurilor, există riscul să fie încurajat un comportament investiţional care să aducă randament pe termen scurt.
"Investiţiile pe termen scurt nu sunt specifice fondurilor de pensii. Nu vrem să încurajăm astfel de comportamente ", a afirmat Oancea.
Şeful arbitrului pensiilor apreciază că distribuirea după randamentele fondurilor "nu este un criteriu atât de obiectiv pe cât se promovează". "Vorbim de eficienţă după şapte - zece ani, când se văd rezultatele unei strategii coerente de administrare pe termen lung", a mai spus Oancea.
Recent, însă, un alt oficial din CSSPP, vicepreşedintele Ion Giurescu, prezenta ca variante distribuirea în cote egale a noilor participanţi între administratori sau nealocarea de noi participanţi, pe o perioadă limitată de trei ani, jucătorilor cu o cotă de piaţă peste o anumită limită.
Giurescu argumenta această schimbare prin faptul că marii administratorii nu mai depun eforturi în informarea viitorilor participanţi şi pe atragerea lor, bazându-se că au o anumită cotă de piaţă după numărul de participanţi.
În prezent, distribuirea se face în funcţie de cota de piaţă a fondurilor după numărul de participanţi.
"Este în beneficiul sistemului, deoarece nimeni nu îşi doreşte să ajungă în sistemul de distribuire aleatorie", a mai spus şeful CSSPP, precizând că aceasta reprezintă una dintre propunerile luate în calcul.
Oancea a argumentat că, prin distribuirea aleatorie în funcţie de noii clienţii atraşi - şi nu după numărul de participanţi din perioada iniţială de aderare - este încurajat efortul depus de administratori pentru atragerea participanţilor şi informarea acestora.
"ING a propus ca acest interval să se extindă măcar la şase luni, timp în care să poată aborda participanţii noi-intraţi", declara pentru NewsIn Cornelia Coman, director general al ING Asigurări de Viaţă şi preşedinte al consiliului de administraţie al ING Fond de Pensii.
Ea consideră că mulţi participanţi ajung să fie repartizaţi aleatoriu pentru că administratorii nu au suficient timp la dispoziţie ca să-i găsească şi să le prezinte oferta.
În prezent, aproximativ 80% dintre participanţii noi la sistem sunt distribuiţi aleatoriu.
Criteriul randamentului, irelevant după mai puţin de 2 ani
Unii mari jucători de pe pilonul II de pensii propuneau ca distribuirea aleatorie să se facă în funcţie de randamentele fondurilor, însă şeful CSSPP a precizat că această variantă nu este luată în calcul, motivul principal fiind că acest criteriu este irelevant la mai puţin de doi ani de la apariţia pieţei.
"Nu avem în vedere distribuirea aleatorie în funcţie de randamentele fondurilor pentru că nu a trecut perioada de doi ani" , a afirmat Oancea.
Randamentele fondurilor se evaluează pentru prima dată la doi ani de la lansare, astfel că fondurile cu rezultate slabe pot ieşi din piaţă.
Preşedintele CSSPP consideră că, prin distribuirea aleatorie a participanţilor după randamentele fondurilor, există riscul să fie încurajat un comportament investiţional care să aducă randament pe termen scurt.
"Investiţiile pe termen scurt nu sunt specifice fondurilor de pensii. Nu vrem să încurajăm astfel de comportamente ", a afirmat Oancea.
Şeful arbitrului pensiilor apreciază că distribuirea după randamentele fondurilor "nu este un criteriu atât de obiectiv pe cât se promovează". "Vorbim de eficienţă după şapte - zece ani, când se văd rezultatele unei strategii coerente de administrare pe termen lung", a mai spus Oancea.
Recent, însă, un alt oficial din CSSPP, vicepreşedintele Ion Giurescu, prezenta ca variante distribuirea în cote egale a noilor participanţi între administratori sau nealocarea de noi participanţi, pe o perioadă limitată de trei ani, jucătorilor cu o cotă de piaţă peste o anumită limită.
Giurescu argumenta această schimbare prin faptul că marii administratorii nu mai depun eforturi în informarea viitorilor participanţi şi pe atragerea lor, bazându-se că au o anumită cotă de piaţă după numărul de participanţi.
În prezent, distribuirea se face în funcţie de cota de piaţă a fondurilor după numărul de participanţi.
