Prezent la conferinţa "Viitorul politicii agricole comune - Oportunităţi şi provocări pentru România", preşedintele ASAS, Cristian Hera, a declarat pentru NewsIn că în 1990 suprafaţa destinată cercetării ştiinţifice din agricultură se ridica la 150.000 de hectare. "Diferenţa din 1990 şi până acum a fost retrocedată, redistribuită unor universităţi sau transformată în societăţi comerciale", a explicat preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), Cristian Hera.
De asemenea, potrivit acestuia, numărul cercetătorilor a scăzut de la 2.250 în anul 1990, la 600 în 2009, din cauza lipsei de finanţare a sectorului.
Cristian Hera a mai spus că problema principală a cercetării ştiinţifice din agricultură este lipsa finanţării de la bugetul de stat a acestei activităţi. "Suntem singura ţară din UE care nu primeşte niciun fond pentru crercetare. A apărut legea 49/2009, care prevede susţinerea financiară a activităţi de cercetare de la bugetul de stat, însă nu s-a pus încă în aplicare. Sperăm totuşi ca o sumă să fie cuprinsă în bugetul din 2010", a explicat preşedintele ASAS.
El a adăugat că singurii bani de la bugetul de stat sunt obţinuţi de cercetători prin programele competiţionale, însă aceştia reprezintă doar 30% din necesar, iar restul de 70% este asigurat din fonduri proprii. "Problema esenţailă este că, din cauza reducerii fondurilor din activitatea de cercetare, odată cu diminuarea suprafeţelor, cercetătorii au plecat, pentru că nu putea fi asigurat fondul de salarii. Dacă nu va fi o abordare cu toată responsabilitatea din partea autorirăţilor, România riscă să rămână fără activitate de cercetare în agricultura română şi să devină o ţară tributară importurilor", a afirmat Hera.
Referitor la agricultura din România, preşedintele ASAS a spus că pentru viitor ar trebui gândită o politică de creştere a producţiei pe unitatea de suprafaţă, precum şi extinderea unor sisteme de irigaţii, valorificarea eficientă a apei şi valorificarea produselor agricole prin procesare.
Conferinţa "Viitorul politicii agricole comune - Oportunităţi şi provocări pentru România" a fost organizată de Proiectul " Sprijin pentru Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru adaptarea continuă a politicii agricole", împreună cu Ambasada Olandei în România şi Centrul Român de Politici Europene.
De asemenea, potrivit acestuia, numărul cercetătorilor a scăzut de la 2.250 în anul 1990, la 600 în 2009, din cauza lipsei de finanţare a sectorului.
Cristian Hera a mai spus că problema principală a cercetării ştiinţifice din agricultură este lipsa finanţării de la bugetul de stat a acestei activităţi. "Suntem singura ţară din UE care nu primeşte niciun fond pentru crercetare. A apărut legea 49/2009, care prevede susţinerea financiară a activităţi de cercetare de la bugetul de stat, însă nu s-a pus încă în aplicare. Sperăm totuşi ca o sumă să fie cuprinsă în bugetul din 2010", a explicat preşedintele ASAS.
El a adăugat că singurii bani de la bugetul de stat sunt obţinuţi de cercetători prin programele competiţionale, însă aceştia reprezintă doar 30% din necesar, iar restul de 70% este asigurat din fonduri proprii. "Problema esenţailă este că, din cauza reducerii fondurilor din activitatea de cercetare, odată cu diminuarea suprafeţelor, cercetătorii au plecat, pentru că nu putea fi asigurat fondul de salarii. Dacă nu va fi o abordare cu toată responsabilitatea din partea autorirăţilor, România riscă să rămână fără activitate de cercetare în agricultura română şi să devină o ţară tributară importurilor", a afirmat Hera.
Referitor la agricultura din România, preşedintele ASAS a spus că pentru viitor ar trebui gândită o politică de creştere a producţiei pe unitatea de suprafaţă, precum şi extinderea unor sisteme de irigaţii, valorificarea eficientă a apei şi valorificarea produselor agricole prin procesare.
Conferinţa "Viitorul politicii agricole comune - Oportunităţi şi provocări pentru România" a fost organizată de Proiectul " Sprijin pentru Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru adaptarea continuă a politicii agricole", împreună cu Ambasada Olandei în România şi Centrul Român de Politici Europene.
