Estimarea a fost făcută în condiţiile în care, anual, se asigură 47.000 de medici şi aproximativ 150.000 de asistenţi, fără să fie luaţi în calcul şi farmaciştii.
"Din câte ştiu eu, nu s-au plătit daune pentru astfel de asigurări. Cazul Ciomu este singurul caz mediatizat pe care îl avem cu hotărâre judecătorească definitivă. Şi acolo există o problemă, în sensul că în România poliţele de malpraxis nu acoperă şi daunele morale", a spus directorul general al SRBA Broker de Asigurare Reasigurare, Gheorghe Grad.
El subliniază că principala cauză pentru care nu se plătesc despăgubiri în România o reprezintă "lipsa culpei medicale" şi faptul că eventualele tratamente suplimentare efectuate de către pacient nu sunt suportate de către acesta.
"Malpraxis-ul este o poliţă de răspundere civilă profesională. Culpa actului medical este stabilită de Colegiul Medicilor. Un judecător nu este în măsură să stabilească dacă medicul a greşit sau nu din punct de vedere medical", a explicat şeful SRBA Broker.
Colegiul Medicilor este un "judecător profesional", iar în funcţie de deciziile acestuia se aplică sancţiuni personalului medical. Astfel, un medic care a fost dat în judecată într-un caz de malpraxis nu poate pierde în instanţă dacă decizia Colegiului Medicilor este în favoarea sa, a menţionat Grad.
Prime "simbolice", pe o piaţă fără despăgubiri
Cei aproximativ 30 de asigurători care încheie poliţe de malpraxis încasează, în medie, în jur de 100.000 euro fiecare. Din încasări, 25-30% acoperă cheltuielile de administrare.
"Practic, cei 70.000 de euro care rămân nu pot susţine plata unor despăgubiri. Cât timp nu vom plăti prime adecvate riscului, nu trebuie să ne aşteptăm la despăgubiri", consideră Grad.
La asigurările de malpraxis, raportul dintre cheltuielile de administrare şi încasările din poliţe este mai mare decât în cazul altor tipuri de asigurări, unde media se situează în jur de 15%. "Cu cât poliţa de asigurare are o valoare mai mică, cu atât cheltuiala pentru aceasta este mai mare. Poliţa trebuie emisă cu anumite costuri", susţine şeful SRBA Broker.
El a adăugat că, în alte ţări din Europa, prima de asigurare pentru un medic se ridică la câteva mii de euro, iar despăgubirile plătite sunt de ordinul sutelor de mii.
Legislaţia românească a impus obligativitatea asigurării de malpraxis fără a crea un cadru de stabilire a culpei medicale, motiv pentru care au fost stabilite nişte prime "simbolice", care nu permit plata despăgubirilor, potrivit şefului SRBA Broker.
El consideră că ar trebui schimbată concepţia Colegiului Medicilor, care deţine un rol cheie în acest sistem, faţă de eroarea medicală, şi că primele ar trebui majorate în conformitate cu riscul asumat, ca să se poată plăti despăgubiri.
În 2008, SRBA Broker de Asigurare Reasigurare a înregistrat venituri de 2,8 milioane lei, în creştere cu 40% faţă de anul anterior, când veniturile au însumat 2 milioane lei.
"Din câte ştiu eu, nu s-au plătit daune pentru astfel de asigurări. Cazul Ciomu este singurul caz mediatizat pe care îl avem cu hotărâre judecătorească definitivă. Şi acolo există o problemă, în sensul că în România poliţele de malpraxis nu acoperă şi daunele morale", a spus directorul general al SRBA Broker de Asigurare Reasigurare, Gheorghe Grad.
El subliniază că principala cauză pentru care nu se plătesc despăgubiri în România o reprezintă "lipsa culpei medicale" şi faptul că eventualele tratamente suplimentare efectuate de către pacient nu sunt suportate de către acesta.
"Malpraxis-ul este o poliţă de răspundere civilă profesională. Culpa actului medical este stabilită de Colegiul Medicilor. Un judecător nu este în măsură să stabilească dacă medicul a greşit sau nu din punct de vedere medical", a explicat şeful SRBA Broker.
Colegiul Medicilor este un "judecător profesional", iar în funcţie de deciziile acestuia se aplică sancţiuni personalului medical. Astfel, un medic care a fost dat în judecată într-un caz de malpraxis nu poate pierde în instanţă dacă decizia Colegiului Medicilor este în favoarea sa, a menţionat Grad.
Prime "simbolice", pe o piaţă fără despăgubiri
Cei aproximativ 30 de asigurători care încheie poliţe de malpraxis încasează, în medie, în jur de 100.000 euro fiecare. Din încasări, 25-30% acoperă cheltuielile de administrare.
"Practic, cei 70.000 de euro care rămân nu pot susţine plata unor despăgubiri. Cât timp nu vom plăti prime adecvate riscului, nu trebuie să ne aşteptăm la despăgubiri", consideră Grad.
La asigurările de malpraxis, raportul dintre cheltuielile de administrare şi încasările din poliţe este mai mare decât în cazul altor tipuri de asigurări, unde media se situează în jur de 15%. "Cu cât poliţa de asigurare are o valoare mai mică, cu atât cheltuiala pentru aceasta este mai mare. Poliţa trebuie emisă cu anumite costuri", susţine şeful SRBA Broker.
El a adăugat că, în alte ţări din Europa, prima de asigurare pentru un medic se ridică la câteva mii de euro, iar despăgubirile plătite sunt de ordinul sutelor de mii.
Legislaţia românească a impus obligativitatea asigurării de malpraxis fără a crea un cadru de stabilire a culpei medicale, motiv pentru care au fost stabilite nişte prime "simbolice", care nu permit plata despăgubirilor, potrivit şefului SRBA Broker.
El consideră că ar trebui schimbată concepţia Colegiului Medicilor, care deţine un rol cheie în acest sistem, faţă de eroarea medicală, şi că primele ar trebui majorate în conformitate cu riscul asumat, ca să se poată plăti despăgubiri.
În 2008, SRBA Broker de Asigurare Reasigurare a înregistrat venituri de 2,8 milioane lei, în creştere cu 40% faţă de anul anterior, când veniturile au însumat 2 milioane lei.
