Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată că scăderea prețului energiei electrice în România depinde de un mix complex de factori economici, tehnologici și politici, fiind esențială o piață competitivă, bazată pe transparență și eliminarea speculațiilor care duc la fluctuațiile nejustificate de preț, conform analizei publicate și transmisă de Agerpres.
Asociația Energia Inteligentă subliniază importanța pieței competitive, transparenței și investițiilor în infrastructură
Românii au fost întrebați care este principala cauză pentru majorarea prețurilor la energie electrică. Astfel, 42,8% dintre ei indică deciziile greșite luate de autoritățile din România, 27,3% dorința companiilor de a obține profituri mai mari, 11,1% inflația generală, 6,7% evoluția prețurilor internaționale, 6,1% nivelul taxelor/redevențelor, iar 0,8% condițiile meteo. 5,2% nu au răspuns, potrivit Barometrului Energetic realizat de INSCOP.
„Analizele realizate de AEI pentru perioada 2021–2025, privind ponderea creșterii prețului energiei datorită cererii energetice din Ucraina și Moldova, congestiilor din Europa Centrală, care nu permit energiei ieftine să ajungă în România, și evoluției prețului pe piețele internaționale, arată că pe locul 2 în topul cauzelor creșterii prețului, după deciziile greșite, se află factorii internaționali, urmați de creșterea tarifelor și taxelor, profitul companiilor și, pe ultimul loc, condițiile meteo. Scăderea prețului energiei electrice depinde de un mix complex de factori economici, tehnologici și politici. Din punct de vedere economic, o piață competitivă, transparentă și eliminarea speculațiilor sunt esențiale. Investițiile în modernizarea infrastructurii de transport și distribuție ar reduce pierderile din rețea și, implicit, costurile finale suportate de consumatori”, se menționează în analiza AEI.
Pe plan tehnologic, dezvoltarea surselor regenerabile împreună cu stocarea și implementarea sistemelor inteligente de gestionare a consumului pot contribui la creșterea eficienței energetice.
„În plan politic, stabilitatea legislativă, reducerea fiscalității în energie și o strategie energetică pe termen lung sunt esențiale pentru atragerea investițiilor și protejarea interesului național. De asemenea, o colaborare echilibrată între stat, mediul privat și Uniunea Europeană poate asigura un cadru sustenabil care să favorizeze scăderea prețurilor fără a compromite siguranța și securitatea energetică”, consideră președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, scăderea prețului energiei electrice poate avea loc odată cu reducerea pierderilor și a consumurilor tehnologice prin modernizarea transformatoarelor și cablurilor, digitalizarea rețelei (smart grid) și înlocuirea liniilor vechi de tensiune cu linii eficiente. Impactul estimat: reducerea pierderilor cu 3%–4% și diminuarea prețului final cu 5%–8%.
AEI recomandă, de asemenea, creșterea ponderii energiei ieftine, prin surse regenerabile (solar, eolian), finalizarea hidrocentralelor începute, dezvoltarea capacităților de stocare (baterii, hidrogen, acumulări prin pompaj) și finalizarea noilor reactoare nucleare de la Cernavodă (3 și 4). Impactul: reducerea medie a prețului de piață cu până la 10% pe termen mediu.
O altă soluție vizează deconectarea parțială de prețul PZU, contracte bilaterale pe termen lung între producători și consumatori industriali și mecanisme naționale de plafonare temporară în crize energetice. Reducerea volatilității prețurilor: 10%–15%.
Alte măsuri: creșterea producției interne, reducerea importurilor, a poverii fiscale și a adaosurilor reglementate, consum inteligent prin contoare smart, izolație termică, iluminat LED, pompe de căldură eficiente și tarife diferențiate zi/noapte.
Impact estimat: economie reală de 10%–20% la nivel de gospodărie sau firmă, scăderea tarifelor prin mutarea vârfului de consum și a cererii de energie scumpă cu cel puțin 5%.
Potrivit analizei, potențialul realist de reducere a prețului energiei electrice oscilează între 38% și 50% din prețul actual, odată cu aplicarea acestor măsuri combinate pe termen de trei până la cinci ani.



